Prima tipă căreia i-am atins sânii s-a sinucis.
A râs și tata reprezintă volumul lui de debut. Împreună cu Marius Aldea a scris scenariul unui film de lungmetraj care așteaptă să fie produs. În 2020 a participat la o tabără de scenaristică sub îndrumarea lui Igor Cobileanski.
A publicat proză scurtă în Revista de Povestiri în cadrul atelierelor Creative Writing Sundays. În 2019 a participat la cursul de creative writing ținut de Florin Iaru și Marius Chivu. Remus Boldea (născut în 1993, la Motru) este absolvent al Facultății de Filosofie din București.
Fără să-mi ceară părerea.
O viață plină de chestii pe care trebuia să le fac doar pentru că așa ziceau cei care mă aduseseră pe lume.
Eram prizonierul unei vieți pe care n-o alesesem.
Oricum n-aveam ce să fac.
Nu merita.
Voiam să-i zic mai multe, dar trebuia să mă împac cu ideea că mi-o voi lua nasol de tot.
Ea m-a privit încruntată, și am simțit cum vine un răspuns tăios și răspicat fără niciun argument în el:— Pentru că așa trebuie!Vorbele rostite atât de rapid sunau ca zgomotul unui bici plesnind aerul.
Poate pentru că mai crescusem, mi-am făcut curaj și am întrebat-o pe maică-mea de ce trebuie să muncesc dacă n-am niciun beneficiu din asta.
Vara ne întorceam la țară, iar eu și Marceluș aveam din nou trei luni la dispoziție să ne gândim la o viață mai bună.
Adrian Georgescu
Dar, din fericire, nici școala nu dura pentru totdeauna.
Nu există sfârșituri fericite, nici împliniri, de parcă eroii ar fi condamnați la o singură pedeapsă, una groaznică și imposibilă în același timp: să-și ducă la împlinire propria viață.
Personajele sunt tineri care merg nepăsători pe muchiile existenței, ca pe niște funii întinse deasupra hăului.
Așa sunt povestirile lui Remus Boldea: cioburi în care îți poți tăia buricele degetelor sau încheieturile, dar în care vezi lucrurile dureros de clar.
Respect, Remus! Adrian Schiop
Imaginați-vă că viața voastră s-ar sparge ca o oglindă în timpul adolescenței, iar în fiecare fragment v-ați putea vedea câte un viitor posibil și niciunul n-ar arata precum v-ați dori.
Remus Boldea nu și-l rupe. În zona asta rarefiată puțini se încumetă, iar cei care se încumetă de obicei își rup gâtul. Și cel mai dificil e să reabilitezi umorul de autobază, pe care personal îl ador – e sănătos și eficient, nu se împleticește în subtilități intelectuale.
Ca scriitor, e mult mai greu sa încastrezi într-un text faze de băieți, riscul să pici în fanfaronada, machisme proaste, clișee obosite și libidinoșenii e mare.
Cele mai reușite proze ale volumului sunt pe băiețeală, cu situațiile tipice: îmbrobodirea unei colege de liceu, ratarea pierderii virginității, ieșirea cu gașca 30+ în Vamă, unde o yoghină convinge un tovarăș din grup să încerce poziția «anus la cer».
Dacă Alex Tocilescu face umor de hipsteri, caterincă finuță, Remus Boldea încearcă să iasă din zona burgheză de confort și să facă umor de băieți.
Prima tipă căreia i-am atins sânii s-a sinucis
