Tragedia vietii Ecaterinei Balacioiu‑Lovinescu si sfasietoarea poveste de dragoste dintre ea si fiica ei, Monica Lovinescu – „Aceasta dragoste care ne leaga”, dupa cum repeta cele doua ca intr‑un canon –, romanul vietii lor in comunism si fresca unei epoci pline de violenta si abuzuri.
Descriind legatura puternica dintre o mama – Ecaterina Balacioiu-Lovinescu (1887–1960), fosta sotie a criticului literar Eugen Lovinescu – si fiica ei – Monica Lovinescu (1923–2008), unul dintre cei mai vocali opozanti ai regimului comunist, stabilita in Franta inca din 1947 –, Doina Jela prezinta ororile regimului comunist, nemilos cu cei pe care ii socotea „dusmanii” sai.
Autoarea arata in detaliu cum, in jurul Ecaterinei Balacioiu-Lovinescu, o pensionara cu o existenta discreta, incepand din 1955, Securitatea, ca un paianjen dibaci si neobosit, a tesut o panza de agenti si informatori si si-a mobilizat toate fortele impotriva „prazii” sale. 24, 1998. • „Este un imn adus Mamei, cu o finete psihologica, un rafinament al analizei si in acelasi timp un patetism firesc, care bineinteles m-a covarsit.” Monica Lovinescu, Jurnal, 1996, 1997• „Am gasit in cartea aceasta, efectiv, toate elementele unei tragedii stricto sensu, o tragedie personala inscrisa in tragedia unei epoci si in tragedia literaturii romane postbelice.” Matei Calinescu, Revista 22, nr.
Incarcatura lor emotionala este cu totul speciala, iar ele intregesc portretul lui Virgil Ierunca si ii confera acestuia, prin discretia, devotamentul, dragostea si sprijinul lui, o aura luminoasa.” Doina Jela, Cateva precizari la a treia editieVolumul cuprinde Cateva precizari la a treia editie, un Cuvant introductiv la editia a doua (2005), un Epilog cu biografiile agentilor Securitatii implicati in evenimentele descrise in carte, o serie de Documente neprelucrate si necomentate si un Indice de nume.
Documentele gasite de Clara Mares [...] sunt adaugate tot in Anexe. [...] Documente descoperite in arhivele Securitatii inaccesibile la data cand eu am scris cartea au scos acum la iveala josnica presiune exercitata de Securitate asupra familiei Untaru. [...] Un alt aspect al noutatilor aparute in cei 18 ani trecuti de la prima editie il priveste pe Virgil Ierunca.
Prima este reprezentata de scurtul interviu cu unul dintre descendentii familiei Plesoianu‑Balacioiu, din care provine Ecaterina Balacioiu‑Lovinescu, anume nepotul de sora, var de‑al doilea al Monicai Lovinescu, doctorul Liviu Muresan, care traieste la Cluj.
A murit la penitenciarul spital Vacaresti.„Noua versiune a necesitat note de subsol abundente si doua adaugiri, plasate la sfarsitul listei de Anexe a volumului, referitoare la informatiile inedite aparute intre timp.
Ecaterina Balacoiu-Lovinescu a rezistat tuturor tentatiilor, in schimb, a platit scump: a fost arestata in 1958, condamnata la 18 ani de temnita grea pentru „discutii dusmanoase la adresa regimului democrat” si inchisa, la varsta de 71 de ani, la Malmaison, Uranus, Jilava, Vacaresti.
Totul cu un singur scop: ca mama sa-si tradeze fiica, cerandu-i sa revina in tara.
S-a recurs la toate metodele: santaj, amenintari, promisiuni mincinoase, indemnuri „binevoitoare”.
Telefonul era ascultat in continuu, iar iesirile ei zilnice, supravegheate cu mare atentie.
Tragedia vietii Ecaterinei Balacioiu‑Lovinescu si sfasietoarea poveste de dragoste dintre ea si fiica ei, Monica Lovinescu – „Aceasta dragoste care ne leaga”, dupa cum repeta cele doua ca intr‑un canon –, romanul vietii lor in comunism si fresca unei epoci pline de violenta si abuzuri.
Descriind legatura puternica dintre o mama – Ecaterina Balacioiu-Lovinescu (1887–1960), fosta sotie a criticului literar Eugen Lovinescu – si fiica ei – Monica Lovinescu (1923–2008), unul dintre cei mai vocali opozanti ai regimului comunist, stabilita in Franta inca din 1947 –, Doina Jela prezinta ororile regimului comunist, nemilos cu cei pe care ii socotea „dusmanii” sai.
Autoarea arata in detaliu cum, in jurul Ecaterinei Balacioiu-Lovinescu, o pensionara cu o existenta discreta, incepand din 1955, Securitatea, ca un paianjen dibaci si neobosit, a tesut o panza de agenti si informatori si si-a mobilizat toate fortele impotriva „prazii” sale
