Anul în care am trăit după Biblie ilustrează încercarea mea de a duce o existenţă esenţialmente biblică, de a respecta fiecare regulă din Biblie, cât mai îndeaproape.
Anul în care am trăit după Biblie a fost ales pentru ecranizare de Paramount Pictures şi Plan B Productions.
A fost plin de introspecţii surprinzătoare aproape în fiecare zi (ştiu că nu e biblic să mă laud, vă cer iertare pentru asta…).
A fost în egală măsură ireverenţios şi reverenţios.
Anul astfel petrecut a fost fascinant, distractiv şi informativ.
Deci, am sărit peste esenţialul existenţei umane sau jumătate de lume a fost înşelată? Am decis să mă arunc cu capul înainte, să încerc experienţa biblică şi să descopăr atât lucrurile sale bune, cât şi pe cele irelevante pentru secolul XXI.
M-am înşelat spectaculos, desigur.
Am presupus întotdeauna că religia se va veşteji şi că vom trăi într-o lume a neo-iluminismului.
De ce? Pentru că am crescut într-un cămin cu tradiţie seculară (oficial sunt evreu, dar, de fapt, sunt evreu la fel cum Olive Garden este un restaurant italian).
M-am supus faimoaselor zece porunci, dar şi altor sute de reguli, ignorate deseori: nu purta haine din fibre mixte, nu-ţi rade barba, aruncă cu pietre în infideli.
Anul în care am trăit după Biblie ilustrează încercarea mea de a duce o existenţă esenţialmente biblică, de a respecta fiecare regulă din Biblie, cât mai îndeaproape
