Astăzi, poate mai mult decât în alte epoci, având în vedere și dificultățile legate nu numai de supraviețuirea noastră materială ci, în principal, de posibilitatea de a ne practica și mărturisi credința, de a ne crește copiii în valorile tradiționale creștine, de a ne exprima libertatea de conștiință etc., există un sentiment mai puternic al apropierii de acele vremuri de pe urmă, descrise simbolic în Apocalipsă.
Părintele Athanasie vorbește, cu discernământ, în favoarea unei înțelegeri depline și exacte a momentului acum în care trăim și a felului cum se cuvine să‑l întâmpinăm, iar nu să ne preocupăm exclusiv de problemele care vor veni, și să cădem într‑un fel ghicire a viitorului, care este cu totul nefolositoare sufletește.
Acestea două împreună atrag harul lui Dumnezeu, iar rezultanta tuturor acestora creează minunea răbdării, a rezistenței.
Păzirea poruncilor naște curăția inimii, iar credința în Iisus Hristos aprinde flacăra iubirii.
Când vor fi acele presiuni de închinare la Antihrist, fără precedent în istorie, oare cum vor rezita creștinii? Chiar pe baza textului cărții Apocalipsei, părintele răspunde: Cu adevărat, păzirea poruncilor și credința în numele lui Iisus Hristos este acea axă bipolară pe care se sprijină această virtute atât de fundamentală și atât de necesară a răbdării.
Părintele nu este un tâlcuitor științific al textului Apocalipsei, ci un creștin care își pune importanta problemă a modului cum vor trăi, mai exact cum vor rezista, în acele vremuri primejdioase, cei credincioși.
Astăzi, poate mai mult decât în alte epoci, având în vedere și dificultățile legate nu numai de supraviețuirea noastră materială ci, în principal, de posibilitatea de a ne practica și mărturisi credința, de a ne crește copiii în valorile tradiționale creștine, de a ne exprima libertatea de conștiință etc., există un sentiment mai puternic al apropierii de acele vremuri de pe urmă, descrise simbolic în Apocalipsă.
Părintele Athanasie vorbește, cu discernământ, în favoarea unei înțelegeri depline și exacte a momentului acum în care trăim și a felului cum se cuvine să‑l întâmpinăm, iar nu să ne preocupăm exclusiv de problemele care vor veni, și să cădem într‑un fel ghicire a viitorului, care este cu totul nefolositoare sufletește
