„Un imn al senzualității și al inteligenței subversive." AndréClavel, „O mai văd și azi pe Goliarda urcând dimineața scărilemansardei cu un ibric de ceai și nelipsitele ei țigări, îmiamintesc perfect cum cobora câteva ceasuri mai târziu într-o starede jale fericită, uneori chiar plângea încetișor.
Cel mai important roman al său, , a rămas nepublicat până dupămoartea autoarei..
Printreromanele publicate de Goliarda Sapienza se numără (1967), (1969) și(2010).
A lucrat,printre alții, cu Luchino Visconti și Francesco Maselli.
La 16 ani, s-amutat la Roma pentru a studia la Academia de Arte Dramatice, iar înanii 1940-1950 a fost actrița de film și de teatru.
Unroman febril și inteligent, foarte concret, foarte vizual, erotic șifamilial, psihologic și politic… Mai mult decât un evenimentliterar, unul existențial." Goliarda Sapienza (1924-1996) s-a născut în orașul sicilianCatania, într-o familie de orientare antifascistă.
Goliarda nu se recunoștea prea mult în Modesta — la urmaurmei, nu e un roman autobiografic —, răspundea ușor tulburatăcă Modesta e mai bună decât ea, semn că Modesta poate fi chiar ea,dar amestecată și cu Beatrice, Carlo, Bambù, Nina, Mattia și chiarcu bunica Gaia." Angelo Pelleegrino„Cartea Goliardei este roman polițist, roman libertin, socialist,feminist, roman al anilor ’68, este tot – tot ce e mai bun dinsecolul XX." Adele Cambria, „Romanul acesta poate fi citit ca text-companion, scris dinperspectiva celor umili, al celebrului roman al lui Lampedusa,Ghepardul." „În , Goliarda Sapienza se abandonează în brațeleîncăpățânatei sale eroine, însoțind-o într-o călătorieplină de aventuri, într-o lubrică trecere în revistă a secoluluiXX, de la 1900 și până în epoca avioanelor cu reacție." „Totul în acest roman este extraordinar, începând cu titlul...
Careerau în bună parte ea însăși, cu întâmplări ce aparținuserăaltora.
Părea că ieselent la lumină dintr-un puț abisal, în fundul căruia viețuiacolonia ei de fantome, numeroasele personaje ale acestui roman. „Un imn al senzualității și al inteligenței subversive." AndréClavel, „O mai văd și azi pe Goliarda urcând dimineața scărilemansardei cu un ibric de ceai și nelipsitele ei țigări, îmiamintesc perfect cum cobora câteva ceasuri mai târziu într-o starede jale fericită, uneori chiar plângea încetișor
