Creierul uman este optimizat pentru o viata de vanator-culegator.
Comportamentul este unul rational de ce sa-ti investesti intreaga energie cand si numai jumatate este suficienta mai ales cand aceasta mica scurtcircuitare trece neremarcata Simplu spus trandaveala sociala este o forma de trisare de.
Trandaveala sociala se inregistreaza in randul canotorilor dar nu in cursele de stafeta fiindca aici contributiile iniduale sunt usor de identificat.
El se manifesta atunci cand performanta iniduala nu este vizibila in mod direct ci se contopeste cu efortul de grup. stiinta numeste acest fenomen trandaveala sociala.
In medie daca doi oameni trageau impreuna fiecare investea in activitate doar 93 din forta proprie daca trageau trei persoane valoarea scadea la 85 iar cu opt persoane se ajungea doar la 49 .
A cerut unui grup de barbati sa traga o franghie si a masurat forta aplicata de fiecare dintre ei.
Surprins de acest rezultat el si-a extins cercetarile asupra oamenilor.
DE CE SUNT LENESE ECHIPELE In 1913 studiind performantele cailor Maximilian Ringelmann un inginer francez a ajuns la concluzia ca forta a doua animale care trag o caruta nu este egala cu de doua ori forta unuia singur.
Luati-i si plecati sa incepeti o viata noua in Brazilia.
Unele dintre aceste persoane vor fi dispuse sa va incredinteze banii lor.
Ati dovedit ca aveti cu adevarat capacitati premonitorii.
Din punctul lor de vedere sunteti un geniu.
Dupa zece luni va vor mai ramane aproximativ o suta de persoane carora le-ati trimis prognoze impecabile. si continuati in mod similar.
Acum puteti trimite doua noi mesaje de data aceasta numai celor 50 000 care au primit predictia initiala corecta si pe care ii impartiti in doua grupuri celor din primul grup le spuneti ca preturile vor scadea luna urmatoare iar celor din grupul al doilea ca vor creste.
Sa presupunem ca dupa o luna indicii bursieri au scazut.
Trimiteti-o pe prima prin e-mail la 50 000 de persoane si pe cea de-a doua la alte 50 000.
Iata cum redactati doua previziuni referitoare la piata bursiera una in care prognozati ca preturile vor creste in luna care urmeaza si cealalta in care prevedeti o scadere in aceeasi perioada.
Gandirea inductiva nu este totusi poArta catre ruina ba chiar se poate face avere pe seama ei expediind cateva e-mailuri.
Dar nu numai gastele risca sa-i cada prada.
Filozoful David Hume a folosit aceasta alegorie in secolul al optsprezecelea pentru a atrage atentia asupra riscurilor gandirii de tip inductiv.
Gasca a cazut victima rationamentului inductiv tendinta de a trage concluzii generale pornind de la observatii particulare.
Pe deplin convinsa de generozitatea omului pasarii nu i-a venit sa creada cand inainte de Craciun fermierul a scos-o in ograda si a taiat-o. si fiecare zi in care primea mancare din belsug ii confirma parerea.
Dupa doua trei luni oratania era sigura ca fermierul nu-i vrea decat binele.
La inceput pasarea era suspicioasa intrebandu-se Ce se petrece aici De ce-mi da sa mananc atat Timp de cateva saptamani omul a continuat sa o hraneasca in acelasi ritm pana cand intr-un tarziu gasca a inceput sa prinda incredere.
De ce preferam sa avem o hArta chiar si gresita De ce esti fie solutia fie problema Ai grija ce-ti doresti Felicitari ai castigat la ruleta ruseasca Mai putin inseamna mai mult Nu accepta bauturi oferite gratis Dulci minciuni inofensive Asasineaza-ti favoritii Controlezi mult mai putin decat iti inchipui Sa nu-ti platesti niciodata avocatul cu ora Nu te agata de lucruri Calamitatea conformismului Daca auzi in spate ropot de copite nu te astepta sa apara o zebra Nu conteaza ce spui ci cum spui Mitul mintilor care gandesc la fel Deseneaza tu tinta in jurul sagetii Cum sa profiti de neverosimil Deosebirea dintre risc si incertitudine La vanatoare de tapi ispasitori CUM SA-I USUREZI PE OAMENI DE MILIOANELE LOR Un fermier indopa o gasca.
Un studiu atent facut asupra capcanelor gandirii si cateva raspunsuri la marile intrebari moderne.
Prin urmare comitem sistematic greseli de gandire cu efecte catastrofale.
Astazi traim insa intr-o lume radical diferita.
Creierul uman este optimizat pentru o viata de vanator-culegator
