Un diagnostic fatal o determina sa o ia la fuga si sa se ascunda.
Calatoria aceasta nu poate avea sfarsit.“ .
In fiecare rasarit de soare exista ceva frumos.
Inima ta poate iubi tot ce doreste.
Mi-ai soptit toata copilaria ca viata trebuie sa fie o eterna lectie in care sa ne pregatim sa murim. Ma auzi? Cauta neincetat sa ramai liber.
Moartea imi zambeste din coltul camerei. nu mai conteaza atata timp cat, insotind-o pas cu pas pe drumul ei, ne-am facut tandari ca sa ne recompunem, am mintit ca sa descoperim adevarul, am urat ca sa aflam iubirea adevarata, ne-am pierdut definitiv ca sa il regasim pe Dumnezeu pentru totdeauna. „cand esti pe un drum cu sens unic, fara cale de intoarcere, fiecare secunda te costa altfel.
Daca primul diagnostic a fost gresit sau daca si-a inventat povestea doar ca sa fuga de realitatea in care era...
Singurul lucru cu care ramane dupa aceasta jupuire e sinele.
Acvariul cu lumea ei de demult, cu pesti-emotii, cu scoici-amintiri, cu ganduri-nisipuri, cu plante-vise, mediul ei vital de mai inainte, se dovedeste a fi acum ceva banal, deloc esential, foarte simplu de inlocuit.
Dupa doi ani in care a dansat tango cu moartea, revine in povestea din care evadase, dar nu se mai identifica profund cu nimic.
E sanatoasa tun, fara urma de neoplasm, prin urmare, in viata.
Anuleaza toate asteptarile.
Verdictul medical are efect de dinamita.
Dupa doi ani, isi reface analizele.
Pleaca din tara ca sa-si traiasca sfarsitul intr-o singuratate deplina, scriind mail-uri pe care nu le trimite niciodata. tot.
Isi abandoneaza iubitul, parintii, prietenii...
Fara nicio explicatie.
Un diagnostic fatal o determina sa o ia la fuga si sa se ascunda
