Fabula transpune intamplari din lumea umana in cea animala, inzestrand necuvantatoarele cu darul vorbirii si al gandirii rationale pentru a rosti adevaruri suparatoare despre viciile si insusirile umane.
Explicand caracterul ironic al fabulei, La Fontaine, marele fabuluist francez, isi definea opera ca fiind:”O ampla comedie cu mii de vieti in mers / A carei vasta scena e intregul Univers.”Tudor Arghezi releva in versuri caracterul umoristic al fabulei, spunand:“Fabula se cheama vechea corcituraDintre pilda buna si caricatura.
O minciuna blanda-n care se prefacHazurile snoavei scurte-n bobarnac.
Inca de pe vremea robului EsopN-a fost incercata fara talc si scop,Si intotdeauna de la el incoace,Ea in loc de oameni pune dobitoace.”Am selectat din operele marilor creatori de fabule si va prezentam in acest volum ample capitole din: La Fontaine, Gheorghe Asachi, Alecu Donici, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Sion, I.
Caragiale, George Topirceanu..
L.
Fabula transpune intamplari din lumea umana in cea animala, inzestrand necuvantatoarele cu darul vorbirii si al gandirii rationale pentru a rosti adevaruri suparatoare despre viciile si insusirile umane.
Explicand caracterul ironic al fabulei, La Fontaine, marele fabuluist francez, isi definea opera ca fiind:”O ampla comedie cu mii de vieti in mers / A carei vasta scena e intregul Univers.”Tudor Arghezi releva in versuri caracterul umoristic al fabulei, spunand:“Fabula se cheama vechea corcituraDintre pilda buna si caricatura.
O minciuna blanda-n care se prefacHazurile snoavei scurte-n bobarnac.
Inca de pe vremea robului EsopN-a fost incercata fara talc si scop,Si intotdeauna de la el incoace,Ea in loc de oameni pune dobitoace.”Am selectat din operele marilor creatori de fabule si va prezentam in acest volum ample capitole din: La Fontaine, Gheorghe Asachi, Alecu Donici, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Sion, I
