Descriere YEO:
Cele opt pacate capitale ale - Disponibil la elefant.ro
Pe YEO găsești Cele opt pacate capitale ale de la Humanitas, în categoria Books.
Indiferent de nevoile tale, Cele opt pacate capitale ale omenirii civilizate/Konrad Lorenz din categoria Books îți poate aduce un echilibru perfect între calitate și preț, cu avantaje practice și moderne.
Preț: 20.3 Lei
Caracteristicile produsului Cele opt pacate capitale ale
- Brand: Humanitas
- Categoria: Books
- Magazin: elefant.ro
- Ultima actualizare: 05-12-2024 01:40:20
Comandă Cele opt pacate capitale ale Online, Simplu și Rapid
Prin intermediul platformei YEO, poți comanda Cele opt pacate capitale ale de la elefant.ro rapid și în siguranță. Bucură-te de o experiență de cumpărături online optimizată și descoperă cele mai bune oferte actualizate constant.
Descriere magazin:
Omenirea, privita ca specie biologica, pare sa-si fi pierdut firescul instinct de conservare. Un rau cu mai multe chipuri ameninta dezvoltarea noastra si, in acelasi timp, e tocmai rezultatul acestei dezvoltari: suprapopularea, distrugerea mediului natural, competitia umana acerba, atrofierea simturilor, degradarea genetica, ruptura de traditie, receptivitatea la indoctrinare si cursa inarmarilor. Aceste opt
pacate capitale sunt analizate cu finete de
Konrad Lorenz, unul dintre marii savanti ai secolului XX. Orice pericol isi pierde considerabil din capacitatea de a ne ingrozi, daca ii sunt cunoscute cauzele. Astfel, eu sper si cred ca aceasta carticica va contribui putin la diminuarea pericolelor ce ameninta omenirea. ( KONRAD LORENZ ) Fondator al etologiei moderne, KONRAD LORENZ (1903 1989) este unul dintre cei mai reputati oameni de stiinta din a doua jumatate a secolului XX. S-a nascut la Viena si tot aici a facut studii de medicina (continuate la Columbia University), apoi de zoologie. Cariera sa academica si cercetarile incepute in Austria si continuate in Germania (in 1939 fusese numit profesor de psihologie comparata la Konigsberg) au fost brutal intrerupte de razboi. Medic in armata germana, a cazut prizonier in 1942, a lucrat apoi tot ca medic pentru autoritatile sovietice, in Rusia si Armenia, fiind eliberat abia in 1948. In 1949 i s-a oferit posibilitatea sa-si continue cercetarile la proaspat-infiintatul Institut Max Planck de fiziologie comportamentala, al carui director a si fost intre 1961 si 1973. Ulterior a devenit coordonatorul Institutului
Konrad Lorenz al Academiei Austriece de Stiinte. In 1973 i s-a decernat primit Premiul Nobel pentru fiziologie/medicina (impreuna cu Karl von Frisch si Nikolaas Tinbergen).