Daca figura lui Einstein, de savant cu parul valvoi, simbol al intelepciunii si nonconformismului, fascineaza de mult marele public, teoriile lui continua sa fie privite cu un respect temator, lasand impresia ca tin de domeniul ezotericului si ca numai aceia care au studiat fizica ani de zile isi pot face o idee despre ele.
Traducere din limba engleza deIulian Comanescu..
Citindu-i pe Cox si Forshaw, descoperim ca stiinta nu-i chiar atat de dificila pe cat credem, iar Einstein n-a fost vreun supraom, ci un om plin de imaginatie, manat de curiozitate, preocupat de intrebari aparent simple si avand tenacitatea de a deduce pana la capat consecintele ideilor lui.
In fine, in ultimul capitol ni se ofera o imagine intuitiva a relativitatii generale, cea mai buna teorie a gravitatiei de care dispunem in prezent, la peste un secol de la elaborarea ei.
Apoi, pentru a lamuri semnificatia notiunii de masa, Cox si Forshaw ajung sa explice intr-un mod plastic si inteligibil chestiuni subtile de fizica fundamentala - bazele Modelului Standard, invarianta la etalonare si mecanismul Higgs - la care ti-ai inchipui ca numai specialistii au acces.
E o performanta remarcabila sa explici riguros, dar cu atat de putina matematica, cum se poate ajunge la cea mai celebra formula din stiinta.
Pentru a le urmari rationamentele - care sunt de fapt chiar rationamentele lui Einstein reduse la esenta -, cititorului ii este de-ajuns sa cunoasca teorema lui Pitagora.
Brian Cox si Jeff Forshaw reusesc in De ce E = mc2? sa demistifice asemenea prejudecati.
Daca figura lui Einstein, de savant cu parul valvoi, simbol al intelepciunii si nonconformismului, fascineaza de mult marele public, teoriile lui continua sa fie privite cu un respect temator, lasand impresia ca tin de domeniul ezotericului si ca numai aceia care au studiat fizica ani de zile isi pot face o idee despre ele
