Dimensiunea controversata a romanismului.
Ii gasim in Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Ungaria - mult la nord de Dunare, tot asa cum exista o noua romanitate in zone din Siberia si Kazahstan....
Dar romano-vlahi exista acum si pe alte coordonate geografice: goralii din Beschizi si Tatra, volohii din Carpatii Padurosi, urmasii comunitatii din Vlahia Morava s.a.m.d.
Dincolo de splendoarea orasului Moscopole, in furtunile istoriei au reusit sa supravietuiasca ar(o)mani, farseroti, megleniti, gramosteni, istro-romani, timoceni etc.
Cele doua Dacii din sudul Dunarii - Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea - nu au rezistat in timp, fiind aneantizate de iuresul slav.
Pentru romani (20% daci, in urma secventierii ADN-ului national!) a ramas doar constanta identitatii sale culturale, generata de supravietuirea "miraculoasa" a vehiculului lingvistic reprezentat de latina populara, dublata de atestarea Dunarii drept coloana vertebrala a romanitatii, nu hotarul dintre romanii ("vlahii") nord- si sud-dunareni.
Dincolo de eterna polemica intretinuta - din ratiuni politice evidente - de catre istoricii din tarile vecine, care vor fi speculat mereu absenta documentelor istorice referitoare la romani din perioada Evului Mediu, alimentand controversa continuitate in arealul carpato-danubiano-pontic vs imigrationismul nord-sud-nord-dunarean, putem vorbi, ca in toata regiunea balcanica si central-est-europeana, despre atomizarea cronica a unui vast areal demografic si pierderea identitatii genetice a majoritatii popoarelor din zona.
De la vlahii sud-dunareni la vlahii din Carpatii Padurosi Pana cand romanii - ca si multi alti europeni - se vor pierde indistinct in creuzetul istoriei contemporane alimentat contradictoriu de noul mix imigrationist, ar trebui sa ne putem lamuri macar care este geneza romanitatii in general si care a fost devenirea sa in ultimele doua milenii.
Dimensiunea controversata a romanismului
