Volumul \'\'Paradox\'\' poate fi considerat cu usurinta o exceptie de la regula.
Inca din copilarie i-am adorat versurile si am fost exaltat de precizia cu care poate un om, folosind niste cuvinte, sa nasca atatea sentimente care mai apoi m-au definit pe mine ca persoana..
Un alt motiv major pentru care am considerat ca modul cel mai bun de a-mi lansa scrierile pe piata este un volum de poezii, este reprezentat de vesnica mea fascinatie fata de opera si persoana marelui scriitor Mihai Eminescu.
Din pacate si spre nemarginita mea frustrare, astazi poezia, in general ca scriere, nu mai primeste respectul cuvenit, cu toate ca uneori poate fi singura modalitate prin care o persoana poate sa-si expuna profunzimea gandurilor pe foaie.
Acum realizez ca, nu exista niciodata acel moment unic in timp, acea clipa in care toate in jurul unei singure entitati se aliniaza si dorinta in sine incepe sa prinda contur, ci mai degraba putem discuta despre un moment aleatoriu in care persoana in cauza ar trebui sa-si spuna: este timpul! Am ales poezia, pentru ca, dupa parerea mea, aceasta reprezinta una dintre cele mai fi ne forme de arta existente.
Un eveniment mai putin placut din viata mea a facut ca si circumstantele scrierii unei lecturi sa fi e favorabile.
In consecinta, am tot amanat inceperea ei.
Am meditat de nenumarate ori in timpul vietii la cum va arata aceasta carte, la continutul ei si, cel mai important, la ce va reprezenta, de fapt, ea pentru mine.
Nu sunt sigur daca sunt mandru sau nu, dar, cu siguranta, sunt multumit de faptul ca intr-un fi nal ideile mele artistice, care pareau ca se tot afunda intr-un labirint nesfarsit al nefolosintei, astazi au prins o forma si urmeaza sa fi e expuse fi ecaruia dintre voi.
Astazi scriu cu emotie prefata primei mele carti.
In perioada aceea imi doream nespus ca prefata cartii pe care urmeaza sa o citesc sa fi e cat mai scurta, pentru ca eram nerabdator sa citesc continutul de baza al acesteia.
Am sa incep prin a va spune ca una dintre dorintele mele primordiale chiar din vremea copilariei a fost sa scriu o carte. \'\'Avem la dispozitie arta pentru a nu muri din cauza adevarului.\'\' Cum a inceput totul.
Realizata din pura nevoie a scriitorului de a se exprima, aceasta carte reprezinta de fapt o insumare de ganduri, trairi si sentimente sincere ce alcatuiesc o lucrare profunda promitand cititorului o experienta veritabila.
Autorul isi prezinta mesajul, pe alocuri nonsalant de sincer, prin pareri autentice si o estetica impecabila, tratand temele expuse cu un realism coplesitor.
Intr-o societate actuala ravasita de superficialitate si falsuri, intr-o perioada in care partea sensibila a viziunii artistului este subapreciata considerabil, aceasta carte vine ca o lectie.
Volumul \'\'Paradox\'\' poate fi considerat cu usurinta o exceptie de la regula
