Strainul, care se rataceste prin viata ta, nu se afla acolo din intamplare.
S-a sters din amintirea celor de aici apropierea Fata de ceilalti….
Poate sa fi e din cauza a ceea ce s-a intamplat.
Oamenii se feresc sa se apropie prea mult unii de altii. cineva vorbeste cu tine si te atinge usor pe mana, ca si cum chiar i-ar pasa de tine… Aici nu exista asa ceva.
Si intr-o zi m-am intors in trecut… Pentru ca uneori trebuie sa te intorci in trecut ca inspre o oaza spre care te indrepti, dupa ce ai colindat, insetat, printre colinele desertului.
La inceput a fost mai greu… pentru ca mi-a lipsit apropierea, ca atunci cand oamenii te iau de dupa umeri sau in brate, te ating usor pe unul din brate, apoi te imping putin si-ti spun, hei, ce faci tu? Adica apropierea...
Poate ca ar fi trebuit sa ma intreb, macar cand m-am indepartat de orasul cu luminile lui palide, sticlind incetosate uneori, iar luna incepuse sa-mi stearga usor amintirile.
Si daca-l vei intalni din nou, asta inseamna ca asa a fost sa fie…Numai ca nu m-am intrebat ce va ramane in urma mea cand voi pleca.
Pleaca, apoi poate va reveni intr-o zi, atunci cand te astepti cel mai putin.
Strainul, care se rataceste prin viata ta, nu se afla acolo din intamplare
