Cartea se constituie intr-o critica a individualismului și relativismului lipsite de intemeierea pe principii care sa țina la un loc și sa conserve individul și societatea in care traiește.
In rest, totul e poveste.. Țelul carții este gasirea echilibrului intre individ și societate prin practicarea virtuții dreptații, fundament sigur pentru virtutea libertații.
Dominant in istoria politica a omenirii a fost sentimentul insingurarii și al neputinței de a ieși din aceasta stare.
Omul, in calitatea sa de individ, a fost ținut in izolare, chiar daca de multe ori a avut iluzia libertații.
Este vorba despre o logica umana conectata la Logos¬-ul universal care este ratio (principiu) și sermo (cuvant), dar pe care logica umana l-a surprins numai pe una din laturile sale, ceea ce a condus la un eșec in organizarea politica a societații.
istoria și, implicit, politicul trebuie sa aiba o intemeiere logica.
Aceasta maxima presupune aderarea libera la grup, avand ca temei ințelegerea ca singura modalitate de infaptuire a dreptații și de asigurare a libertații.
Integrarea individului in grupul social bazata pe dreptate ca relație intru libertate conduce la depașirea maximei carteziene „Cuget, deci exist”, dar cu ea cu tot, prin maxima integratoare și sursa a libertații „Sunt cuprins de logos cuprinzandu-l, deci ințeleg; așadar Binele exista!”.
Cartea se constituie intr-o critica a individualismului și relativismului lipsite de intemeierea pe principii care sa țina la un loc și sa conserve individul și societatea in care traiește
