Conflictul a devenit o componenta a existentei umane inca de la inceputurile acesteia, actionand atat ca factor pozitiv, de progres, cat si ca factor negativ, de regres conflicte.
Lucrarea de fata se doreste a fi o succinta argumentare a acestei idei, in lumina careia conflictul, – la nivel uman, – trebuie analizat, explicat si gestionat din trei unghiuri de vedere corelate si integrate: biologic, psihologic, sociologic.
Consideram, insa, ca acest demers nu poate fi intreprins decat in cadrul unei discipline noi, metodologic supraordonata, pe care putem s-o numim Conflictologie.
Or, un asemenea demers este nu numai de dorit, ci si imperios necesar.
Desi in fiecare dintre domeniile de cercetare mentionate s-au elaborat lucrari de mare consistenta si valoare epistemica, nu s-a reusit conjugarea lor intr-un tablou teoretico-explicativ cat de cat unitar.
Formele si modurile sale de manifestare si desfasurare s-au multiplicat de-a lungul istoriei, pe masura diferentierii si diversificarii domeniilor de activitate, a contextelor socioculturale, a statusurilor si a rolurilor individuale sau de grup.
Indiferent daca se leaga preponderent de latura biologica, psihologica sau socioculturala, el este inradacinat in structura profunda, dual antagonica a personalitatii umane.
Conflictul a devenit o componenta a existentei umane inca de la inceputurile acesteia, actionand atat ca factor pozitiv, de progres, cat si ca factor negativ, de regres conflicte
