Dupa publicarea Tipurilor psihologice, in 1921, a urmat o perioada in care vocea lui Jung s-a facut mai pu?in auzita.
Jung.
G.
C.
Trebuie sa fiu dispus sa accept realitatea a?a cum este in momentul de fa?a, cu alte cuvinte, sa risc ?i sa ma las ghidat de incon?tient o vreme.
Pot spune ca ceea ce traiesc este iluzoriu intr-un anumit fel, insa atitudinea aceasta nu-mi este benefica. intr-un fel, incon?tientul colectiv este doar un miraj pentru ca este incon?tient, insa poate fi ?i la fel de real ca lumea palpabila.
E ca ?i cum cineva ar pa?i din spa?iul protector al casei sale intr-o padure straveche ?i s-ar confrunta cu to?i mon?trii care sala?luiesc acolo... indata ce incepe cineva sa i?i observe mintea, incepe sa vada fenomenele autonome in care traie?te ca spectator sau chiar ca victima.
Carl Gustav Jung (1875 1961), psihiatru ?i psihanalist elve?ian este fondatorul psihologiei analitice ?i ini?iatorul conceptelor de incon?tient colectiv, complex, umbra, arhetip, introvert, extravert, anima, animus etc.
Seminarul evolueaza de la o intalnire la alta pe baza intrebarilor puse de membri, ei in?i?i psihoterapeu?i sau medici, oameni de litere, analizan?i ?i fo?ti analizan?i ai lui Jung reu?ind, astfel, sa capteze interesul unui public cat mai variat.
O mica bijuterie a gandirii jungiene, seminarul din 1925 prezinta devenirea profesionala a lui Jung, despar?irea lui de Freud ?i trece in revista concepte precum subiectiv/obiectiv, anima, animus, func?ie transcendenta, func?ii psihice, facand apel la vise, mituri, viziuni, opere artistice.
De asemenea, completeaza opera sa teoretica, in maniera vivace a prelegerilor ?i a discu?iilor ce le inso?esc.
Fara a se suprapune peste explica?iile din stratul secund al Liber Novus, aceasta expunere poate fi considerata o a treia parte a analizei produselor imagina?iei active intreprinse de Jung in perioada anterioara. ?i pe baza acestei ecua?ii , in seminarul sus?inut in 1925, ale carui note sunt transpuse in aceste pagini, el prezinta conceptele fundamentale ale psihologiei analitice.
Rodul acestei introversiuni a fost celebra Carte Ro?ie, in care Jung descrie drumul ce l-a dus la cunoa?terea propriei ecua?ii personale . in tot acest timp, aten?ia sa se indrepta spre interior, spre lucrul cu psihicul sau.
Dupa publicarea Tipurilor psihologice, in 1921, a urmat o perioada in care vocea lui Jung s-a facut mai pu?in auzita
