Când a constatat, pe baza identităţii structurale între simptomulnevrotic, pe de o parte, şi vis, act ratat, cuvânt de spirit,produse culturale, pe de altă parte, că între „normal" şi„patologic" există doar o deosebire de grad, şi nu una de natură,Freud a trecut de la psihopatologie la psihologie.
Principalele manifestări ale inconştientului: ACTUL RATAT3.1 Condiţiile de existenţă ale actului ratat3.2 Teorii explicative prefreudiene3.2.1 Teoriile fiziologice şi psihofiziologice3.2.2 Teoriile fonetice3..
Contribuţia lui Freud3.
Ideea şi conceptul de inconştient înainte de Freud2.
psihanaliza CA PSIHOLOGIE A INCONŞTIENTULUI1. „Vindecarea" în psihanalizăIV.
Semnificaţia concepţiei psihanalitice pentru teoria cunoaşterii5.
Continuatorii lui Freud4.
Reacţia istorică la inovaţia freudiană3.
Cum a ajuns Freud la noua concepţie?1.1 Structura şi sensul simptomului1.2 Structura şi sensul visului1.3 Structura şi sensul actului ratat2.
Concepţia psihanalitică despre raportul dintre sănătate şiboala psihică1.
psihanaliza în România de după 1990III.
psihanaliza în Occident4.
psihanaliza în România interbelică3.
psihanaliza în România1.1 Psihanaliză şi comunism2.
Elemente de istoria psihanalizei1.
Caracteristici generale2.2 Psihopatologia psihanalitică2.3 psihanaliza ca psihologie a inconştientului2.4 Metapsihologia2.5 psihanaliza aplicatăII.
psihanaliza — sistem de discipline axat pe ideea de inconştient2.1 Psihoterapia.
O disciplină controversată2.
CE ESTE PSIHANALIZA?1.
Dincategoria arhetipurilor tipice fac parte: arhetipul matern, arhetipulpatern, arhetipul infans, anima, animus, arhetipul renaşterii,comunismul ca arhetip, arhetipurile regionale sau etnice, de tipularhetipului germanilor (Wotan), cristalizare şi transmitere a uneiexperienţe colective de ordin general, nu universal.– V.
D.
ZCUPRINSCuvânt înainte la Ediţia a patraCuvânt înainte la Ediţia a douaCuvânt înainteI.
Arhetipurile carecorespund acestei definiţii şi pe care le-am numit tipice descriuîntr-adevăr o experienţă a speciei transmisă ereditar.
Structura de rezistenţă aacestei clădiri multietajate o formează ideea de inconştient.– V.
D.
Z.
Parcurgerea celor optsprezece volume ale operelor complete a lui Jungmi-a prilejuit constatarea, surprinzătoare la prima vedere, căexistă mai multe tipuri de arhetipuri, dacă folosim drept criteriudefiniţia arhetipului cu care Jung operează de-a lungul întregiisale opere, şi anume de pattern of behaviour, de forţă interioarăde ordinul instinctului, cu valenţe spirituale.
Pe temeiul acesteia s-au clăditmetapsihologia şi psihanaliza aplicată.
Teoretizarea experienţei psihoterapeutice a condus laconstituirea psihopatologiei psihanalitice, care a stat la bazapsihologiei psihanalitice.
Din punct de vedere cronologic, prima a fost psihoterapiapsihanalitică.
Disciplinele psihanalitice –psihoterapia, psihopatologia, psihologia, metapsihologia şipsihanaliza aplicată – se află în relaţii cronologice şilogice.
ZamfirescuOricât ar părea de surprinzător, psihanaliza nu este, aşa cumne-am obişnuit să o gândim, un domeniu nestructurat interior, ci unadevărat sistem de discipline.
Diferenţa e doar degrad.
Vasile Dem.
Iar inconştientul oamenilor sănătoşi are aceleaşiconţinuturi ca şi inconştientul nevroticilor.
Descoperirea inconştientuluipsihic a revoluţionat nu numai psihologia, ci şi celelalte ştiinţeale omului: filosofia, antropologia, sociologia, estetica etc.
Dacă ar fi să formulez în puţine cuvinte şi într-un mod sugestivesenţa psihologiei inconştientului, aş spune că ea constă înideea că şi oamenii sănătoşi, nu numai nevroticii, auinconştient.
Psihanaliza, capsihologie, este o psihologie a inconştientului.
Spre deosebire de psihologia conştiinţei, care studiază fenomenelepsihice conştiente (sau accesibile în mod direct conştiinţei),psihologia inconştientului cercetează acele fenomene psihiceaccesibile conştiinţei doar indirect, prin intermediulinterpretării de tip psihanalitic.
Când a constatat, pe baza identităţii structurale între simptomulnevrotic, pe de o parte, şi vis, act ratat, cuvânt de spirit,produse culturale, pe de altă parte, că între „normal" şi„patologic" există doar o deosebire de grad, şi nu una de natură,Freud a trecut de la psihopatologie la psihologie
