Lucrarea L\'Imaginaire du corps dans les romans d\'Amelie Nothomb (Imaginarul corpului in romanele lui Amelie Nothomb) isi propune sa o insoteasca pe scriitoarea Amelie Nothomb in parcursul sau spre gasirea unui corp si unei identitati care pot fi o forma de acceptare de sine.
Aceasta lucrare se adreseaza tuturor cititorilor indragostiti de Amelie Nothomb si de tema corpului, tuturor celor care nu vad in corp un amalgam de organe, o masina, care sunt gata sa descopere un imaginar al corpului definit prin norme corporale, conflict intre conformitate si non-conformitate si acceptare de sine, tuturor celor care iubesc non-conformitatea lui Nothomb - semn de acceptare de sine - si care sesizeaza profunzimea ascunsa in cuvintele simple ale acestei scriitoare care vorbeste ca si cum am citi o carte..
In acest sens, ultimul capitol este centrat pe actul scriptural, pe posibilitatea de a crea un corp si o identitate textuale, care trimit la ideea de asexualitate a copilului.
Adevarata dorinta a scriitoarei este aceea de a avea pentru totdeauna corpul si identitatea copilului, ale divinitatii.
Totul este pus sub semnul autofictiunii, pentru ca dorinta de a fi japoneza, exprimata in romanele ei, o ascunde pe aceea de a renunta la corpuri si la identitati multiple pentru a avea un singur corp si o singura identitate.
Cele cinci capitole ale acestei lucrari traverseaza perioadele copilariei, adolescentei si varstei adulte care sunt, in realitate, spatii primitoare sau respingatoare pe care corpul le locuieste.
Sunt doua puncte de plecare: scriitoarea care considera ca actul scriptural este asexuat si citatul reprezentativ din romanul Stupeur et tremblements ( Uimire si cutremur ), in care vorbeste despre identificarea ei cu Dumnezeu in copilarie, cu Iisus Hristos in adolescenta si cu martirul la varsta adulta.
Lucrarea L\'Imaginaire du corps dans les romans d\'Amelie Nothomb (Imaginarul corpului in romanele lui Amelie Nothomb) isi propune sa o insoteasca pe scriitoarea Amelie Nothomb in parcursul sau spre gasirea unui corp si unei identitati care pot fi o forma de acceptare de sine
