Logica si gandire creativa. Metode inedite si rapide pentru rezolvarea rationamentului logic. Admitere la Facultatea de Drept - Alin Alexe

Descriere YEO:

Logica si gandire creativa. Metode - Disponibil la grupdzc.ro

Pe YEO găsești Logica si gandire creativa. Metode de la Universitara, în categoria Logica Clasa 12.

Indiferent de nevoile tale, Logica si gandire creativa. Metode inedite si rapide pentru rezolvarea rationamentului logic. Admitere la Facultatea de Drept - Alin Alexe din categoria Logica Clasa 12 îți poate aduce un echilibru perfect între calitate și preț, cu avantaje practice și moderne.

Preț: 52.34 Lei

Caracteristicile produsului Logica si gandire creativa. Metode

• Brand: Universitara
• Categoria: Logica Clasa 12
• Magazin: grupdzc.ro
• Ultima actualizare: 14-08-2025 02:14:33

Comandă Logica si gandire creativa. Metode Online, Simplu și Rapid

Prin intermediul platformei YEO, poți comanda Logica si gandire creativa. Metode de la grupdzc.ro rapid și în siguranță. Bucură-te de o experiență de cumpărături online optimizată și descoperă cele mai bune oferte actualizate constant.

Descriere magazin:
Cartea aceasta plecand de la un anumit pretext rezolvarea problemelor de rationament logic propuse la examenul de admitere al Facultatii de Drept din Universitatea Babes Bolyai Cluj este in esenta un manifest proiect care isi propune sa arate cum pot sta alaturi si sa se potenteze reciproc logica si creativitatea intr o simbioza naturala aratand ca cele doua nu sunt decat manifestari ale gandirii in exercitiul de cautare de noi perspective prin care surprindem modurile de organizare a lumii. Modurile si figurile silogistice nu reprezinta tocmai asta Si in general coborarea prin deductie de la general la particular nu este oare tocmai surprinderea dupa ce surpriza uimirea mirarea in fata frumusetii lumii tocmai a trecut a rigorii logice a acesteia cristalizata intr o forma forma logica Si sesizand primele forme de organizare din lume nu e mintea umana creatoare de lumi prin creare de forme de data aceasta logice nu fizice dar desprinse si diluate din procese ale lumii fizice mai apoi separate artificial prin limbaje formale pana la neasemanare Daca am citi din Wittgenstein ca propozitia fundament este 5. 61. logica umple lumea limitele lumii sunt si limitele ei adica limitele logicii n. m. . Deci in logica nu putem spune ca ceva exista in lume iar altceva nu subl. ns. ... . Nu putem gandi ceea ce nu putem gandi deci nu putem nici sa spunem subl. aut. ceea ce nu putem gandi iar propozitia derivata este 5. 6. Limitele limbajului meu subl. aut. semnifica limitele lumii mele exact ca in matematica unde teorema e derivata din demonstratie si doar in scopuri didactice de invatare expunem la nivel de manual mai intai enuntul teoremei 5. 6. si abia mai apoi fundamentul demonstratia ei 5. 61. . Cu alte cuvinte logica expunerii este inversa logicii derivarii. Si plecand de la spusele lui Wittgenstein intr o lectura profana dar nu departe de spiritul propozitiilor sale sa ne inchipuim jocul onto noetic penduland in tripleta realitate gandire limbaj. Iar in aceasta pendulare sa sesizam rolul gandirii de minare in adancurile realitatii in cautare de principii pe care le formuleaza apoi cu ajutorul limbajului in propozitii logice ce descriu osatura lumii sau mai degraba o reprezinta. Ele nu trateaza despre nimic. Ele presupun ca numele au semnificatie si propozitiile elementare au sens si in aceasta consta legatura lor cu lumea 6. 124. Astfel plecand de aici doar ca pretext nu ca fundament gandirea nu ar ramane doar logica prin legiferare in schimb ar deveni si creativa prin noutate cand ar sesiza ca legea distributiei termenilor lege fundamentala a gandirii si deci a logicii formale al carei enunt e deseori mutilat in manuale ceea ce conduce la detrimente ale intelegerii este in fapt o lege a bunului simt logic Da exista o lege de bun simt logic dar pe care noi profesorii de logica o predam formal si rece academic deoarece ii ratam intelesul intuitiv aproape de realitate predand o ca pe ceva apodictic care normeaza gandirea ea fiind tocmai o expresie a realitatii o generalizare a bunului simt logic care se naste din cercetarea realitatii plecand dinspre realitate si doar semetirea gandirii in exercitiul transgresarii realitatii o transforma prin slefuire abstractizare inlaturand orice amprenta ontologica in apodictic in norma ce regleaza functionarea gandirii. Vom incerca sa demonstram aceasta in randurile de mai jos. Vom reda enuntul complet al legii distributiei termenilor L. D. T. Daca un termen e distribuit in concluzia unei inferente imediate sau mediate deductive atunci pentru ca inferenta sa fie corecta valida subl. ns. aici e partea care lipseste din majoritatea manualelor atunci cand enunta legea el trebuie sa fie distribuit si in premisa in care apare. Deci L. D. T. este o lege a corectitudinii logice o lege formala care vizeaza distributia termenilor intr o structura deductiva. Ea discerne intre inferente deductive valide atunci cand e respectata sau atunci cand nu e incalcata ceea ce nu e acelasi lucru si inferente deductive nevalide atunci cand e incalcata. Dar ce inseamna ca un termen e distribuit intr o propozitie categ