„Cat am fost copil, pentru mine «teatru» a insemnat Caragiale.
Spectacolul este gata sa inceapa ori de cate ori este deschis acest volum.
Citindu-l si ilustrandu-l pe Caragiale acum, la inceput de secol XXI, nu pot sa nu aplaud lentila prin care alege sa vada lumea si naravurile ei, dar si cat de actual a ramas.”.
Am cautat sa imaginez o reprezentare scenografica, cu decoruri de teatru, am ales actorii potriviti, recuzita si costumele de epoca, apoi am aprins luminile scenei.
Personajele lui le-am folosit ca sablon sa masor lumea in care am crescut, iar critica voioasa asupra societatii a devenit parte din propria-mi voce interioara.
Ani mai tarziu, am dat viata scrierilor lui in culori.
Am fost, pe rand, doamna Ftiriadi, mamitica lui Bubico, Zoe Trahanache si Mam’mare a lui Goe in scenetele pe care le jucam la scoala si la clubul de teatru – pretioase amintiri, care nu contenesc sa-mi aduca zambetul pe buze. „Cat am fost copil, pentru mine «teatru» a insemnat Caragiale
