Printre contribuțiile importante ale lui Freud la psihologie se numără identificarea, descrierea și explicarea nevrozei obsesionale.
Roxana Melnicu) Notă introductivă Un caz de Nevroză demoniacă în seco.
Roxana Melnicu) Notă introductivă Despre psihogeneza unui caz de homosexualitate feminină (1920) (trad.
Roxana Melnicu) Notă introductivă "Un copil este bătut" (contribuţie la cunoaşterea originii perversiunilor sexuale) (1919) (trad.
Roxana Melnicu) Notă introductivă Despre câteva mecanisme nevrotice în gelozie, paranoia şi homosexualitate (1922) (trad.
Roxana Melnicu) Notă introductivă Introducere I Istoria bolii II Încercări de interpretare III Despre mecanismul paranoiei Completare (1912) Un caz de paranoia care contrazice teoria psihanalitică (1915) (trad.
Roxana Melnicu) Notă introductivă Observaţii despre un caz de paranoia (Dementia Paranoides) descris autobiografic (trad.
Roxana Melnicu) Notă introductivă Despre transformări pulsionale mai ales în erotica anală (1917) (trad.
Corneliu Irimia) Notă introductivă Paralelă mitologică la o reprezentare obsesională plastică (1914) (trad.
O contribuţie la problema alegerii nevrozei (1913) (trad.
Viaţa pulsională şi originea obsesiei şi a îndoielii Predispoziţia la nevroza obsesională.
Atitudinea lor faţă de realitate, superstiţie şi moarte C.
Câteva particularităţi psihologice ale bolnavilor de Nevroză obsesională.
Câteva caracteristici generale ale formaţiunilor obsesionale B.
Complexul patern şi soluţia ideii legate de şobolani II Consideraţii teoretice A.
Determinarea ocazională a bolii G.
Câteva reprezentări obsesive, şi explicarea lor F.
Introducere în înţelegerea curei E.
Marea temere obsesivă D.
Sexualitatea infantilă C. Începutul tratamentului B.
Reiner Wilhelm şi Silviu Dragomir) Notă introductivă Introducere I Din istoricul bolii A.
Corneliu Irimia) Notă introductivă Remarci asupra unui caz de Nevroză obsesională (1909) (trad.
Roxana Melnicu) Notă introductivă Caracter şi erotică anală (1908) (trad.
Oamenii care desfășoară acțiuni compulsive sau ceremoniale aparțin, alături de cei care suferă de gânduri obsesive, idei obsedante, impulsuri obsesive, unei entități clinice aparte, această afecțiune fiind desemnată de obicei cu numele de „Nevroză obsesională" - Sigmund Freud CUPRINS: ------------------------- Notă asupra traducerii (Roxana Melnicu) Acţiuni compulsive şi practici religioase (1907) (trad. Însă, atunci când aceste procese nu intervin, perversiunea se conservă în viața matură; acolo unde găsim la adult o deviație sexuală – perversiune, fetișism, inversiune –, trebuie să ne așteptăm să desco‑ perim în copilăria individului, prin cercetare anamnestică, o astfel de întâmplare cu rol fixator - Sigmund Freud Nu sunt, desigur, primul care a fost frapat de asemănarea între așa‑zisele acțiuni compulsive ale nevroticilor și actele rituale prin care credinciosul își arată pioșenia. Știm că o perversiune infantilă nu este obligatoriu să rămână pentru toată viața, ea poate cădea și mai târziu pradă refulării, poate să fie înlocuită de o formațiune reacțională sau poate fi transformată printr‑o sublimare.
Toate celelalte studii stau sub semnul cercetării manifestărilor și modi‑ ficărilor pulsiunii sexuale în stadiul sadic‑anal al dezvoltării psihosexuale. În aceeași cheie explicativă se înscrie și incitantul studiu „Un caz de Nevroză demoniacă în secolul al XVII‑lea".
Prezentul volum conține două dintre cazurile celebre ale lui Freud – „Omul cu șobolani" și „Cazul președintelui Schreber", ambele, unul de Nevroză și altul de psihoză, fiind atribuite unor conflicte și fixații la stadiul sadic‑anal. În timp ce în cazul isteriei este vorba despre o fixație oedipiană, în nevroza obsesională, fixația libidoului se produce la stadiul sadic‑anal al dezvoltării psihosexuale.
Etiologia este, ca și în cazul isteriei, sexuală, adică un conflict psihic infantil.
Printre contribuțiile importante ale lui Freud la psihologie se numără identificarea, descrierea și explicarea nevrozei obsesionale
