Despre constelaţia Freud Adler Jung, cu psihologia lor abisală, nu sa scris la noi cu atâta competenţă…; lucrarea celebră a luiLudwig Klages, , va fi cunoscută abia prin relatările de aici;asupra lui Nietzsche ca „precursor al psihologiei abisale" nu sescrisese încă defel…De câteva ori în cursul lucrării sale, autorul se referă, ca la unegal al clasicilor sau al cvasiclasicilor comentaţi, la Blaga,ajungând chiar până la a socoti, în legătură cu problemeleinconştientului, că procesul de trezire a conştiinţei filosoficela reprezentanţii orientărilor abisale îşi atinge punctulculminant la Blaga cu a sa „noologie abisală"…La fel va interesa, prin noutatea şi siguranţa interpretării ei,încercarea intitulată „O superstiţie a poporului român înlumina etologiei". ?i totu?i, de ce mororganismele vii, cum se explică faptul incontestabil căîmbătrânirea ?i moartea exemplarelor unei specii se produc în urmaac?iunii unor cauze interne?. În cartea dedicată istoriei naturalea agresivită?ii, de unde este extras acest citat, Lorenz nu maiconsideră necesar să argumenteze falsitatea ipotezei freudiene,atât de evident i se pare neadevărul ei. […] Ca în atâtea alte cazuri, Freud regăse?te la oameniisănăto?i ceea ce a descoperit la cei bolnavi.În privin?a existen?ei unui instinct al mor?ii, Konrad Lorenz, unuldintre părin?ii etologiei, laureat al premiului Nobel pentrucercetările sale, î?i exprimă în mod categoric dezacordul:„Această ipoteză străină biologiei este în ochii etologului nunumai inutilă, ci ?i falsă".
Vechii morali?ti au înregistrat fenomenul cu multînainte de apari?ia psihanalizei, dar formulările lor devin pedeplin transparente ?i se îmbogă?esc cu sensuri noi abia într-olectură psihanalitică.
A?a cum reiese din Totem ?i tabu, Freud a descoperit topografiabietajată a ambivalen?ei afective prin studiul nevrozei obsesionale.
Excesul de afec?iune fa?ă de o persoană apropiată, care semanifestă în această disfunc?ie psihică, trebuie pus pe seamaexisten?ei unei du?mănii incon?tiente inspirate de acela?i obiectuman.
Autorul de faţă, interpretând cu mijloace moderne osuperstiţie populară, reuşeşte să găsească înţelesuri înneînţelesul folcloric.
Dacă există într-adevăr o logică a inimii, cum gândea Pascal,atunci ambivalen?a afectivă este unul dintre capitolele saleimportante.
Folclorul şi basmele noastre pot fi cercetate şialtfel decât cu mijloacele etnografiei, mai ales în lumina ideilorveacului (inconştient colectiv, arhetip, psihologie abisală,simbolism), pe care un Mircea Eliade a ştiut atât de bine să leprefacă în instrumente de cunoaştere şi validare a culturilorfolclorice.
Despre constelaţia Freud Adler Jung, cu psihologia lor abisală, nu sa scris la noi cu atâta competenţă…; lucrarea celebră a luiLudwig Klages, , va fi cunoscută abia prin relatările de aici;asupra lui Nietzsche ca „precursor al psihologiei abisale" nu sescrisese încă defel…De câteva ori în cursul lucrării sale, autorul se referă, ca la unegal al clasicilor sau al cvasiclasicilor comentaţi, la Blaga,ajungând chiar până la a socoti, în legătură cu problemeleinconştientului, că procesul de trezire a conştiinţei filosoficela reprezentanţii orientărilor abisale îşi atinge punctulculminant la Blaga cu a sa „noologie abisală"…La fel va interesa, prin noutatea şi siguranţa interpretării ei,încercarea intitulată „O superstiţie a poporului român înlumina etologiei"
