Un interpret din limba rusă la un birou elveţian pentru azilanţi, străduindu-se să se adapteze la cea mai bună dintre lumile posibile, este bântuit de toate poveştile pe care le aude.
Debutul său literar a avut loc în revista Znamia în anul 1993, iar în 1995 a plecat în Elveţia, unde a avut ocazia să lucreze ca interpret şi ca profesor.Şişkin este singurul scriitor care a primit toate cele trei mari premii literare ruseşti: Russkii Buker în 2000, pentru Vziatie Izmaila în pregătire la Curtea Veche Publishing, Naţionalnîi bestseller în 2005, pentru Părul Venerei, şi Bolşaia kniga.
După absolvire, a lucrat trei ani pentru o revistă de tineret şi cinci ani ca profesor de germană şi engleză.
Realitatea rezidă în limbaj, identitatea personajelor e incertă, susţinută de o tramă amplă, înnebunitoare.
Mihail Şişkin s-a născut în 1961 la Moscova şi a absolvit Universitatea Pedagogică de Stat din acelaşi oraş.
Golurile dintre aceste poveşti sunt umplute cu fragmente din lecturile interpretului despre războaie antice nu mai puţin civilizatoare decât cele moderne.
Pentru a-l cita chiar pe Şişkin, Părul Venerei nu este un roman care trebuie înţeles.
Interpretul este firul care leagă numeroasele poveşti în poveste: călătoriile interpretului în Italia, în căutarea originii iubirii, sau poate doar a adevărului despre ea; îndepărtarea de soţie şi de fiu; suferinţele cuplului în criză; scrisorile trimise fiului şi adresate unui anume Nabucodonosaurus, stăpânitor al unei magice împărăţii insulare; bucăţi din jurnalul Isabellei, o faimoasă cântăreaţă de la începutul secolului XX, a cărei biografie interpretul ar fi vrut cândva să o scrie.
Transcrierile interviurilor la care participă se insinuează în roman tot aşa cum se insinuează în viaţa lui interioară.
Un interpret din limba rusă la un birou elveţian pentru azilanţi, străduindu-se să se adapteze la cea mai bună dintre lumile posibile, este bântuit de toate poveştile pe care le aude