„Poetul peruan exilat in ultimii cincisprezece ani ai vietii sale la Paris, a carui ingratitudine a cunoscut-o cu prisosinta, si-a cucerit abia post-mortem gloria pe care restransa, dar prodigioasa lui opera i-o confera de drept.
In timpul vietii i-au aparut doar doua volume: Heralzii negri (1919) si Trilce (1922).“ - Constantin Abaluta.
Depasind ismele de orice coloratura (desi contemporan cu ele), sfidand orice fel de retorica prin capacitatea lui extraordinara de a sfasia emotia, abandonand moliciunea ironiei in favoarea imprecatiei caustice si jocurile formei in folosul lirismului brut, clamand incertitudinea paradoxurilor sangerande ca niste schelete ecorsate, ca niste vieti mutilate - poezia lui Vallejo pare a tasni nemijlocit dintr-o scaparare dura si singulara, dintr-un cutremur spiritual; de altfel, Piatra neagra pe o piatra alba se intituleaza unul din cele mai cunoscute texte ale sale, in acelasi timp testament poetic.
Cunoscut la noi in tara prin traducerea primului sau volum, Heralzii negri, de catre impatimitul hispanist Mihai Cantuniari, Vallejo (1892-1938) este, in ciuda sintaxei criptice uneori, purtatorul unui mesaj atat de zguduitor uman, incat viziunile lui conving si covarsesc totodata sensibilitatea oricarei limbi. „Poetul peruan exilat in ultimii cincisprezece ani ai vietii sale la Paris, a carui ingratitudine a cunoscut-o cu prisosinta, si-a cucerit abia post-mortem gloria pe care restransa, dar prodigioasa lui opera i-o confera de drept
