Romanta Noului-Venit Strainule ce bati la poarta, De unde vii Si cine esti?...
Sunt gol Caci calea-mi fuse lunga Si-n calea mea-ntalnii pe rand Pe toti cati vrura sa va vanda Podoabe noi ce nu se vand, Pe cei ce vrura sa va cante romante noi, Pe cei ce vrura Sa va-ndrumeze spre mai bine [...].
Sandalele-mi sunt rupte, Iar toga ce mi-o dete-Apollo In noaptea cand pornii spre voi Abia-si mai flutura albastrul de-a lungul umerilor goi.
De unde pot veni, cand ochii-mi, Plini de regrete si tristeti, Par doua candele aprinse in cripta mortilor poeti? Priviti...
De unde vin?...
Strainule de lumea noastra, Raspunde-ne de unde vii, Prin care lumi traisi cosmarul nepovestitelor povesti Si-n care stea gasisi coloarea decoloratei nebunii?...
Romanta Noului-Venit Strainule ce bati la poarta, De unde vii Si cine esti?..
