„ Pe mama n-o mai am de aproape doi ani.
Scene romanesti (Humanitas, 2018), Orice om ii este teama (Humanitas, 2018), In lume nu-s mai multe Romanii (planetei noastre asta i-ar lipsi) (Humanitas, 2019), Omul care muta norii (Humanitas, 2019), Recviem vesel pentru tata (Humanitas, 2020)..
Noua colectie de perle romanesti (Humanitas, 2015), Povesti de dragoste la prima vedere (coautor, alaturi de Ioana Parvulescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana si Adriana Bittel – Humanitas, 2015), Romania in 7 gesturi (Humanitas, 2015), Astept sa crapi (de astazi, in prime-time) (Humanitas, 2016), Cum gandesc politicienii (Cum? Gandesc politicienii?) (Humanitas, 2016), Am fost candva femeie de onoare si alte povestiri (Humanitas, 2017), Cartea rasului si a cercetarii (Humanitas, 2017), Doua maturi stau de vorba.
Nou catalog de perle (Humanitas, 2014), Noi vorbim, nu gandim.
Convorbiri cu Antoaneta Ralian (Humanitas, 2011), Astazi este mainele de care te-ai temut ieri (Humanitas, 2012), Maimuta carpatina (Humanitas, 2013), Muste pe parbrizul vietii.
Aschii dintr-o limba tare (Humanitas, 2009); Fluturele negru (Humanitas, 2010); Toamna decanei.
Noi perle de tranzitie (Humanitas, 2007); Cu inima smulsa din piept (Humanitas, 2008); Racani, pifani si veterani (coord., Humanitas, 2008); Dintre sute de clisee.
Mici rostiri cu talc (Humanitas, 2006); Mi-e rau la cap, ma doare mintea.
Carti: Efemeriada (2000, Libra); Balul fantomelor (2000, RAO, reeditare Humanitas, 2009); Bazar bizar (2004, Masina de scris, reeditare Humanitas, 2007); Fanionul rosu (2005, Humanitas, Premiul Ioan Chirila pentru cea mai buna carte de sport a anului); Ghidul nesimtitului (Humanitas, 2006); Fie-ne tranzitia usoara.
A scris despre nesimtiti, Inès de Castro, Maradona si Caravaggio.
Detesta cliseele, laptele si broccoli.
Se indragosteste repede si-i trece greu.
La Humanitas, domiciliul lui profesional, publica niste carti de „Rasul lumii“.
Se imbata cu vocea lui David Gilmour si chitara lui Mark Knop er.
Are cativa prieteni francezi de nadejde (Millefeuilles, Plaisir Sucré, Macaron etc.), fara sa-si tradat prima iubita: ciocolata de casa.
Croieste articole pentru ziare si reviste, traduce romane, se ocupa cu hermeneutica ofsaidului in emisiuni de analiza fotbalistica si – mai rar decat i-ar placea – scrie carti.
E me ent fata de avioane, reptile si sfaturile medicilor. 1960, Bucuresti) traieste in Balta Alba si se viseaza la Roma.
RADU Paraschivescu (n.
Altminteri, ar fi aflat de la castratorii limbii ca a folosit un limbaj nepotrivit cand i-a cantat tarancutei „De data asta, mai fata, / Zi bogdaproste c-ai scapat“...
Dan Spataru a murit la timp.
Copiii sunt invatati ca se spune „acesta“ si „aceasta“, nicidecum „asta“ si „asta“.
Aud ca prin gradinite si chiar in primele clase de scoala se practica acest nou tip de prigoana.
Iar Recviemul vesel e o carte pentru cititori si un sprijin pentru mine .“ ( RADU PARASCHIVESCU, aprilie 2020 ) ,,Cum sa-ti placa, domnule... astia?“ Sunt recunoscator serviciului de corectura si intregii edituri Humanitas fiindca nu mi-a eliminat cuvantul „astia“ din titlul povestirii.
Ajutorul, mai cu seama in vremurile astea, nu se refuza. «Prea putin» e mai mult decat «deloc».
Si atunci, de ce o scriu? Fiindca nu pot sa n-o fac.
Dupa trei-patru pagini, banuiala devine certitudine: prezenta tatei in carte nu-i suplineste absenta in carne si oase.
Ma ajuta in vreun fel scrierea acestei carti? Prea putin.
Va fi scos la vanzare, golit, umplut la loc de un alt ocupant, transformat in amintire.
Apartamentul e gol, dar mobilat.
In apartamentul in care au locuit cincizeci si trei de ani, din cei cincizeci si sase cat au fost impreuna, urla linistea.
Pe tata, de aproape patru. „ Pe mama n-o mai am de aproape doi ani
