„Omul nou“ nu mai urmareste idealuri inalte: lui nu-i mai pasa de adevar si iubire, ci doar de portita de placere si de iluzia de putere pe care i-o furnizeaza televiziunea sau industria divertismentului. .
Revrajirea lumii pune un diagnostic societatii contemporane, il explica si ofera un numar securizant de repere si puncte de sprijin pentru toti cei care sunt sau se simt pierduti.
Cine decide normele? De ce le preluam fara discernamant? Care sunt valorile prin care ne putem recupera? De ce trebuie restructurat un sistem intreg de valori? Cum am ajuns aici - si raspunsurile la inca o mie de „de ce-uri“ secrete ale oamenilor mari, in acest al doilea volum al seriei „Fata nevazuta a televiziunii“.
Incet, incet, omul ajunge propria sa schita.
Responsabilitatea unui adevar ii ingrozeste si, ca urmare, adevarul este inlocuit cu orice explicatie convenabila, pusa la dispozitie, cu generozitate, de formatorii de opinie indoielnici de care este inconjurat.
Complexitatea unui sentiment ii sperie prea tare - pe el si pe ceilalti - deci, il resping toti numindu-l slabiciune.
Functioneaza cotidian numai pe cele 3 coordonate de mai sus si orice abatere de la mica norma il scoate din randurile celorlalti „oameni noi“.
Doar ca „omul nou“ a fost si este simplificat la maximum.
Aparent, nimic in neregula...
In portretul cel mai inofensiv, el - sau ea - are o cariera si lupta pentru promovare, acumuleaza bunuri in numele familiei sau al copilului si doreste sa se relaxeze...
Acest „om nou“ despre care vorbeste autorul este peste tot in jurul nostru. „Omul nou“ nu mai urmareste idealuri inalte: lui nu-i mai pasa de adevar si iubire, ci doar de portita de placere si de iluzia de putere pe care i-o furnizeaza televiziunea sau industria divertismentului
