La mai bine de 25 de ani dupa Revolutia din 1989 si dupa incheierea tranzitiei, Romania se afla la rascruce, fiind in cautarea unui nou proiect de tara.
Un proiect politic tergiversat,....
In Descentralizarea in Romania.
Iulian Stanescu este doctor in sociologie, cercetator stiintific III la ICCV.
Cauza acestui fenomen tine de mecanismul de constituire a bugetelor locale, care aminteste de principiul biblic „celui care are, i se va da, iar celui care nu are, i se va lua si ceea ce are”.
Potrivit concluziilor analizei, care a utilizat serii de date pe circa 15 ani, descentralizarea constituie, in fapt, un factor accelerator al cresterii inegalitatilor de dezvoltare dintre unitatile administrativ-teritoriale ale Romaniei.
In capitolul Procesul de regionalizare – descentralizare: o analiza critica, Iulian Stanescu porneste de la proiectul de reforma initiat de guvern in 2013, pe care il trateaza pe trei dimensiuni: continutul politicilor publice, relatia in timp dintre descentralizarea financiara si inegalitatile de dezvoltare dintre diferitele zone ale Romaniei si perspectiva populatiei.
Unul dintre obiectivele statului tranzitiei, descentralizarea, reprezinta prima tema majora a acestui volum.
Catalin Zamfir este profesor universitar doctor, director al Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii (ICCV) din cadrul Academiei Romane.
Noua sansa istorica este sa adoptam o alta strategie de a iesi din criza produsa de tranzitie.
Riscul este sa fim o societate de lumea a treia, la marginea Europei; va fi deci mult mai rau daca am continua pe acelasi drum.
Rezultatul de pana acum al tranzitiei este o societate capitalista subdezvoltata, departe de a deveni o tara prospera de tip occidental.
Deoarece controlul legalitatii risca sa devina o frana in procesul privatizarii rapide, coruptia a reprezentat un instrument tolerat al tranzitiei.
Neofeudalismul reprezinta un cost platit de intreaga societate pentru politica privatizarii rapide, care, alaturi de cea a statului mic, constituie unul dintre cele doua elemente ale nucleului strategiei tranzitiei.
La baza este ipoteza ca statul roman actual are un profil distinct, determinat de modelul occidental de stat, la care se adauga functiile specifice ale statului in procesul tranzitiei si efectele sociale ale exercitarii acestor functii.
Autorul formuleaza teoria statului tranzitiei ca stat neofeudal.
In capitolul Spre o noua teorie a tranzitiei, Catalin Zamfir ofera o evaluare globala a procesului de profunde schimbari de dupa 1989.
Numai printr-o intelegere a ceea ce s-a intamplat in acei ani putem sti ce optiuni avem pentru viitor.
Altfel spus, problemele cu care ne confruntam isi au originea indeosebi in deciziile strategice, cu impact pe termen lung in profunzimea organismului social, luate in perioada de trecere de la vechiul regim la noul capitalism romanesc.
In analiza problemelor de mai sus, consideram ca perioada de referinta nu mai este cea comunista, de care ne desparte peste un sfert de secol, ci tranzitia.
Abordarea este multilaterala, interdisciplinara, fiind contributii din zona sociologiei, istoriei, demografiei si stiintelor administrative.
Volumul de fata isi propune sa contribuie la dezbaterea pe acest subiect, atacand frontal unele dintre problemele majore ale societatii romanesti: rolul si functionarea statului, problemele demografice, inegalitatile economice si sociale.
La mai bine de 25 de ani dupa Revolutia din 1989 si dupa incheierea tranzitiei, Romania se afla la rascruce, fiind in cautarea unui nou proiect de tara
