Rugaciunea lui Iisus in Bizant: manifeste "hrisostomiene" si comentarii Prologul Filocaliei grecesti, tiparite la Venetia in 1782, il invoca pe sfantul Ioan Gura de Aur ca promotor al rugaciunii isihaste a lui Iisus.
In formula memorabila a "epistolelor" monahale "hrisostomiene" - lecturi isihaste ale omiliilor despre rugaciune ale marelui predicator Gura de Aur -, scopul ultim este nu altul decat ca "inima sa inghita pe Domnul si Domnul sa inghita inima"..
Rezumat al intregului crestinism, este chemata sa devina pentru toti crestinii respiratia duhovniceasca a sufletului.
Sinteza a revelatiei biblice si hristologiei dogmatice, Rugaciunea lui Iisus - rezumata in neincetatul "
Doamne miluieste" care rasuna la ecteniile de la toate slujbele cultului divin ortodox si insoteste rugaciunile fiecarui crestin in parte la altarul inimii - e o sinteza practica a intregii Ortodoxii.
Volumul de fata restituie in texte comentate dosarul acestui remarcabil, dar uitat, manifest isihast "hrisostomian" insotit de cel al comentariilor bizantine la invocarea "
Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma/ne!".
Avem de-a face cu un document esential al spiritualitatii bizantine aparut la mijlocul intervalului dintre secolul IV -- veacul de aur al patristicii si monahismului originilor - si reinviorarea lor filocalica in secolele XIV si XVIII.
Cercetari din ultimele decenii au evidentiat existenta in manuscrise a trei variante ale unui veritabil manifest "hrisostomian" indemnand la practicarea rugaciunii lui Iisus foarte popular in Bizantul secolelor XI-XV.
Tomosul primului Sinod palamit din iunie 1341, urmat de Metoda-Canon de viata isihasta a cuviosilor Calist si Ignatie Xanthopouloi inclusa in Filocalie, citeaza in acest sens ca referinta de autoritate o Epistola catre monahi a lui Ioan Hrisostom.
Rugaciunea lui Iisus in Bizant: manifeste "hrisostomiene" si comentarii Prologul Filocaliei grecesti, tiparite la Venetia in 1782, il invoca pe sfantul Ioan Gura de Aur ca promotor al rugaciunii isihaste a lui Iisus
