„Obiectul lucrarii de fata este viata unui om perceput de contemporanii sai drept un «erou», o notiune ce reprezinta de fapt o categorie‑cheie pentru mobilizarea puterii politice.
Fischer, 2022), Biserica de stat sau Biserica in stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Romane 1918‑2023 (Humanitas, 2023).. cu Bernd J.
O istorie postimperiala, Humanitas, 2022), Herrschaft und Politik in Sudosteuropa von 1300 bis 1800 (coord., 2021; volumul II al seriei Handbuch zur Geschichte Sudosteuropas aparute la De Gruyter Oldenbourg), A Concise History of Albania (in colab.
Eine postimperiale Geschichte (2019
Balcanii in secolul XX.
Jahrhundert.
Ascensiunea si caderea „Capitanului”, Humanitas, 2018), Der Balkan im 20.
Aufstieg und Fall des rumanischen Faschistenfuhrers (2016
Corneliu Zelea Codreanu.
Eine Geschichte zwischen Orient und Okzident (2012), Capitan Codreanu.
Kurze Geschichte einer zentralbalkanischen Landschaft (2008), Die Albaner.
A mai publicat (selectiv): Kosovo.
Ea este conceputa in sensul unei istorii medievale a Balcanilor, avand legaturi cu spatiul Marii Adriatice, al Europei Centrale si de Est si cu cel al Anatoliei, o istorie a Balcanilor care priveste si Transilvania.” (Oliver Jens Schmitt)Cruciada Ungariei si revolta popoarelor • O faima platita scump • Domnie si suita • Legaturi de sange • Dusmanii din munti • Un erou al Renasterii • Calatoria italiana • Cruciada noului Alexandru • Inaintea furtunii • Ororile devastarilor • La mana marilor puteri • Ultima victorie a lui Skanderbegliver Jens Schmitt este profesor de istorie sud-est-europeana la Universitatea din Viena si director stiintific la Institutul pentru Studiul Monarhiei Habsburgice si al Balcanilor din cadrul Academiei Austriece de Stiinte.
Cititorul roman va constata ca aceasta carte nu este doar o contributie la istoria nationala albaneza.
Dar la ce bun o noua carte despre Skanderbeg, de ce o noua biografie? In numeroase arhive europene au fost descoperite noi surse cuprinzatoare, care schimba decisiv imaginea clasica – incepand cu vesnic misterioasa intrebare: de ce a fost Skanderbeg singurul nobil din Balcani convertit la islam care a revenit la crestinism? – si care solicita o noua interpretare.
O preocupare a oamenilor de stat, umanistilor si istoricilor in secolul al XV‑lea, iar mai apoi, pana in zilele noastre, a biografilor, literatilor, libretistilor si publicistilor politici.
Skanderbeg a devenit un monument, acea figura rigida care priveste posomorat de pe soclurile din marile piete si din sala de receptie a palatului prezidential.
Rezultatul a fost o situatie oarecum paradoxala: Skanderbeg era din ce in ce mai prezent in societatile de limba albaneza, insa, in afara unor formule stereotipe si a unor naratiuni imuabile, imprejurarile reale in care s‑a desfasurat viata lui nu erau cunoscute aproape deloc.
Desi a fost instrumentalizat de regimul comunist ca simbol al unei religii laice, cercetarile despre personajul istoric, ce diferea semnificativ de imaginea oficiala, nu au avansat. „Obiectul lucrarii de fata este viata unui om perceput de contemporanii sai drept un «erou», o notiune ce reprezinta de fapt o categorie‑cheie pentru mobilizarea puterii politice
