In 1973, Hannah Arendt devenea prima femeie care conferentia la prestigioasele Gifford Lectures, o serie anuala de conferinte initiata in 1888 ce urmareste „sa promoveze si sa raspandeasca studiul teologiei naturale in sensul cel mai larg al termenului“, imbinand stiinta, filozofia si spiritualitatea.
Cititorul invata din ea molipsindu-se de perplexitatile pe care autoarea le-a trait atat de adanc.“ – The New York Times Book Review„O inteligenta inflacarata si deopotriva umana care-si pune problema fundamentala a modului cum lucreaza spiritul.“ – Newsweek.
O vasta si patrunzatoare investigatie despre activitatile mentale fundamentale din Viata contemplativa a omului, despre tot ce se petrece pe invizibilul „taram al gandirii“ (cum il numea Kant), Viata spiritului poate fi socotita incununarea finala si mareata a gandirii Hannei Arendt si totodata o mostenire bogata si provocatoare pentru gandirea generatiilor viitoare.„Cartea cea mai fascinanta si mai stimulatoare scrisa de Hannah Arendt.
The Groundbreaking Investigation on How We Think.
Pregatindu-le pentru publicare, Hannah Arendt si-a extins ulterior prelegerile, insa nu a apucat sa duca lucrul la bun sfarsit – cartea despre „Viata spiritului“ ar fi urmat sa contina trei volume: „Gandirea“, „Voirea“, „Judecarea“, dar pana la moartea sa brusca in 1975 a reusit sa le finalizeze doar pe primele doua, publicate postum, in 1978, sub titlul The Life of the Mind.
In 1973, Hannah Arendt devenea prima femeie care conferentia la prestigioasele Gifford Lectures, o serie anuala de conferinte initiata in 1888 ce urmareste „sa promoveze si sa raspandeasca studiul teologiei naturale in sensul cel mai larg al termenului“, imbinand stiinta, filozofia si spiritualitatea
