Poate ca niciodata istoria literaturii n-a cunoscut un paralelism atat de izbitor ca acela dintre Bulgakov si Moliere.
Viata domnului de Moliere e intalnirea intre doi mari scriitori..
Ce ramane in fond e opera, adusa la lumina prin mainile complice ale unei moase pricepute, si comicul inerent farsei pe care o traim.
Relatia cu puterea politica e jocul periculos in privinta caruia autorul, la fel ca Moliere, nu-si face iluzii.
Simpatia pentru eroul sau capata deopotriva pudoarea si patetismul nascute din raportarea la sine.
Viata domnului de Moliere nu e atat o biografie, cat romanul scris la persoana intai de un prozator si dramaturg rus din secolul XX care intra in paginile cartii la fel cum Pirandello intra in scena spre a-si observa direct personajele, a sta de vorba cu ele si a le atinge.
Si atunci se recunoaste, pana la identificare, in Moliere.
Neconformist prin vocatie, autorul Maestrului si Margaretei aduce mereu in dificultate cenzura stalinista.
Poate ca niciodata istoria literaturii n-a cunoscut un paralelism atat de izbitor ca acela dintre Bulgakov si Moliere
