Lucrarea de fata constituie o enciclopedie a celor mai mari o suta de dezastre care au zguduit din temelii reperele unei lumi ce traia iluzia stabilitatii si a sigurantei depline.
Intr-o statistica detaliata, aproape jumatate din aceste dezastre sint naturale (inundatii, furtuni, cutremure de pamint, seceta, viscol, foamete, taifunuri, epidemii).
Cititi si va veti convinge! .
Mai puternica decit orice este dorinta omului de a nu se lasa doborit, de a renaste din propria cenusa, de a construi, de a vindeca, de a invata chiar si din cele mai cumplite tragedii.
Costurile umane si materiale ale acestor feno-mene sunt imense.
Departe de a avea un caracter fatalist, cartea contine si un mesaj optimist.
Spignesi, cititorul incearca sentimentul terorii de diferite intensitati, provocate de dezastre.
Lecturind enciclopedia lui Stephen J.
Accidente produse pe autostrazi sau in mine, erori tehnologice, accidente chimice sau nucleare(cum a fost cel de la Cernobil), scufundari de nave supraincarcate, explozii, incendii, bombardamente, prabusiri de cladiri (World Trade Center) sau de avioane - efectele lor se fac resimtite si astazi, demonstrind ca influenta malefica a omului este la fel de devastatoare ca o eruptie vulcanica sau un cutremur.
Dezastrele provocate de mina omului reprezinta o alta categorie.
In aceste clipe, Dumnezeu pare a-i uita… Epidemiile de gripa, ciclonul din Calcutta, ciuma, alunecarile de teren din Peru, cutremurul de pamint din San Francisco sau cel din sudul Asiei din 2004 sunt calamitati care nu au putut fi prevazute si prevenite.
In fata naturii dezlantuite, oamenii pot fi neajutorati, fara aparare.
Lucrarea de fata constituie o enciclopedie a celor mai mari o suta de dezastre care au zguduit din temelii reperele unei lumi ce traia iluzia stabilitatii si a sigurantei depline.
Intr-o statistica detaliata, aproape jumatate din aceste dezastre sint naturale (inundatii, furtuni, cutremure de pamint, seceta, viscol, foamete, taifunuri, epidemii)
