este o mărturie pe alocuri kafkiană despre o viață căreia unregim constrângător și crud nu i-a îngăduit să simtă aerul tareal libertății.
Este membru fondator al Societății ScriitorilorTârgovișteni și membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Distincții și premii ale Societății Scriitorilor Târgovișteni:Premiul „Ion Ghica" pentru jurnal – (2008)
Premiul „RaduPetrescu" pentru roman – (2009)
Premiul „Mircea Horia Simionescu"pentru roman – (2010) și Premiul „Mircea Horia Simionescu" pentruroman – (2012).. În 1986 obține două medalii de aur la Salonul„Fotosport" – Reus-Spania și, în 2010, la același saloninternațional, Medalia Salonului și Trofeul Comitetului OlimpicInternațional.
Ca artist fotograf a expus la saloane și concursuriinterne (Târgoviște, București, Oradea, Brașov, Botoșani, Sibiu)și internaționale.
Participări la expoziții de pictură, personale șicolective.
Debutpublicistic cu povestirea în ziarul „Secera și ciocanul" (1962).
Colaborări la „Contemporanul", „Dâmbovița", „Litere", precumși la revista „Fotografia" cu texte de teorie, critică și istoriea fotografiei. 1944)a fost profesor de desen pentru numeroase generații de elevi.
DOMNICA DRUMEAVOLUME PUBLICATE DE ION MĂRCULESCU:Cioara șchioapă (1998)Quatrocente (2001)Nastasia, un amor de aproape un an (2007)Meșterul de oglinzi (2007)Jurnalul de la Marcona – Geneza (2008)O iubesc enorm, Domnule Judecător (2009)Al treilea picior (2011)Haralamba (2012)Spovedania (2013, poezie)Oglinzi zgâriate (2013, poezie)Gumelnița (2014, poezie)Jurnalul de la Marcona – Însemnările (2015)Turnul (2017)Exil la Tomis (2017, poezie)Dunăvăț (2018)Un fluture trecea strada (2020, poezie)Absolvent al Facultății de Arte Plastice din cadrul Institutului deArte Plastice „Nicolae Grigorescu", ION MĂRCULESCU (n.12 nov.
Trăiesc".
Respir.
Scriu.
Transcriu.
Pentru căJurnalul este, în esență, o oglindă care reflectă viața:„Târziu. Și totuși, în acel „tărâm pustiit", zugrăvit înculori terne, monocrome, găsește mici oaze de bucurie: pasiuneapentru scris și fotografie, prietenia cu unii dintre cei maioriginali scriitori români precum Mircea Horia Simionescu și MirceaNedelciu, curiozitatea față de natura umană și față depoveștile oamenilor, pe care le surprinde cu acuitate și preocupareaconstantă pentru propriul destin și menirea sa în lume. Împărtășindu-ne experiența cea mai intimă ascrisului, confesiunea prin jurnal, Ion Mărculescu face cronica unuian din viața sa de profesor de desen, prins între dorința decreație și vocația pedagogică, și consemnează zi de zineputința personală în fața unui orizont absurd, lipsit de oriceperspectivă. este o mărturie pe alocuri kafkiană despre o viață căreia unregim constrângător și crud nu i-a îngăduit să simtă aerul tareal libertății
