Cum au aratat inceputurile teologiei scolastice? Cine se afla in spatele acestei constructii intelectuale? Cum putem intelege in limba romana aceasta geneza? &ldquo
Abelard: artele limbajului si teologia”, scrisa de Jean Jolivet are meritul de a aduce lumina asupra acestor intrebari.
Demonstrarea unei asemenea pozitii pe care o desfasoara Jean jolivet, astazi clasica, arunca o lumina inedita asupra filosofiei secolului al XII-lea si se constituie in opera de referinta principala pentru studiul lui Pierre Abelard..
Un numar considerabil de studiosi ai Evului Mediu filosofic a impus in a doua jumatate a secolului al XX-lea o teza uimitoare in raport cu cliseele clasice privind raportul medieval dintre teologie si filosofie: ca teologia medievala nu a umbrit niciodataa in dezvoltarile ei istoria filosofiei, ci dimpotriva, a obligat-o sa se indrepte spre teme noi, a constrans-o sa formeze instrumente specializate ale logicii, sa adopte o turnura lingvistica, sa devina filosofie a limbajului si sa imbrace hainele unei rigori proprii nemaiintalnite.
Cum au aratat inceputurile teologiei scolastice? Cine se afla in spatele acestei constructii intelectuale? Cum putem intelege in limba romana aceasta geneza? &ldquo
Abelard: artele limbajului si teologia”, scrisa de Jean Jolivet are meritul de a aduce lumina asupra acestor intrebari
