In Acasa (Editura Cartea Romaneasca, 1947), Stefana Velisar Teodoreanu abandoneaza tehnica jurnalului din Calendar vechi in favoarea unei constructii romanesti mai riguroase. - George Gibescu.
Atentia prozatoarei se indreapta cu precadere spre formarea individualitatilor in devenire, Acasa fiind inceputul unui Bildungsroman.
Avem, in fond, de-a face si in romanul Acasa , cu o copilarie fericita, cu o familie burgheza relativ instarita, ea insasi subiectul unui roman aparte, cu proiectii ale cadrelor mirifice, ferite de spleen-ul mediilor citadine.
Stefan Velisar Teodorescu nu abuzeaza de stilul metaforic, lirismul circula subteran, si nu pedaleaza pe febrele puberale, intalnindu-se cu Ionel Teodoreanu in punctul in care copilaria devine un transfer al realului in miraculos.
Deosebirile dintre Stefana Velisar si Ionel Teodoreanu tin mai mult de stil si mai putin de viziune.
Prozatoarea nu este straina total conceptului de medelenism, Acasa trimitand, deopotriva, la Ulita copilariei si la ciclul Medelenilor, atat prin aria tematica - investigarea universului infantil in care sunt proiectate virtualitati de caracter - cat si prin realizarea starii de vacanta in cadrul medelenizat de la Campurile.
In Acasa (Editura Cartea Romaneasca, 1947), Stefana Velisar Teodoreanu abandoneaza tehnica jurnalului din Calendar vechi in favoarea unei constructii romanesti mai riguroase
