Lucrarea evidentiaza modalitatea in care dreptul de acces la o instanta este reflectat in procesul civil, cu trasarea reperelor de conventionalitate prin prisma evolutiei jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dar si a Curtii Constitutionale a Romaniei.
Daca dreptul se dezvolta in urma practicii, este responsabilitatea literaturii de specialitate sa-I interpreteze si sa ofere solutii acolo unde acesta este ambiguu, unde lipseste sau atunci cand contravine obligatiilor asumate la nivel conventional, furnizand astfel o orientare concreta pentru practica judiciara..
Literaturii juridice ii revine rolul de a oferi solutii concrete si actuale pentru problemele intalnite in practica, propunand solutii viabile in cazurile in care legea nu este clara sau lipseste.
De asemenea, se vor analiza aspecte legate de conformitatea reglementarilor interne cu obligatiile asumate la nivel conventional si evolutia jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului in ceea ce priveste dreptul de acces, alaturi de elemente de drept comparat.
Lucrarea va evidentia modul in care dreptul de acces este reflectat In procesul civil, inclusiv dintr-o perspectiva jurisprudentiala a instantelor nationale si a Curtii Constitutionale.
In principal, scopul nostru este sa conturam o orientare practica pentru toti participantii implicati in procesul civil, oferind o perspectiva aplicata asupra principalelor probleme legate de garantarea dreptului de acces la instanta, in scopul protejarii drepturilor cu caracter civil in cazul incalcarii acestora.
De altfel, Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin chiar denumirea sa, reflecta dezideratul urmarit, de a asigura respectarea si apararea acestor drepturi, dincolo de faptul ca ele sunt proclamate si asumate de statele membre.
In contextul in care exista o tendinta, atat prin reglementarile interne, cat si prin actele normative asumate la nivel european, de a asigura o protectie exhaustiva a drepturilor si libertatilor omului, asigurarea efectivitatii acestora in procedurile judiciare este o preocupare majora.
Vor fi analizate limitarile in dreptul de acces la o instanta si garantiile aferente, incepand cu momentul sesizarii instantei de judecata si pana la finalizarea procedurii executionale, precum: restrictiile de natura financiara, ajutorul public judiciar, exceptiile care impiedica analizarea fondului cauzei, filtrarea actiunilor in justitie si garantii in caile de atac, probleme ivite in faza executarii silite, obligativitatea reprezentarii partilor prin avocat si limitari determinate de situatii exceptionale.
Lucrarea evidentiaza modalitatea in care dreptul de acces la o instanta este reflectat in procesul civil, cu trasarea reperelor de conventionalitate prin prisma evolutiei jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dar si a Curtii Constitutionale a Romaniei
