Agonie si extaza dat in 1965 titlul unei ecranizari celebre in regia lui Carol Reed cu Charlton Heston si Rex Harrison in rolurile principale.
Romanul isi brodeaza povestea pe marginea vietii unui personaj celebru al artei europene: Michelangelo Buonarroti.
Nu putu sa desluseasca nici un cuvant.”.
Lasa scrisoarea din mana se spala pe fata lua cateva imbucaturi din pasta prea fiarta care i-o pregatise Michi si reveni la scrisoare.
Primi o scrisoare de la Buonarroto si cand sa o citeasca nu vazu nimic altceva decat pata neclara.
Oricum se apleca sau se ghemuia daca statea intins sau ingenuncheat in picioare sau pe spate trebuia sa faca intotdeauna o sfortare.
La un moment dat crezu ca o sa-si piarda vederea.
Intrucat nu mai avea ragazul sa se rada barba lui deveni o ad\'evarata capcana pentru vopseaua si apa ce picurau neintrerupt.
Atunci se intinse pe spate cu genunchii in aer chirciti cat mai strans cu putinta la piept ca sa poata purta sigur bratul cu care picta.
Picta sezand cu coapsele lipite de abdomen ca sa aiba echilibru cu ochii doar la cativa centimetri de tavan pana cand oasele acoperite cu putina carne ale sezutului se vatamara si devenira dureroase incat nu mai putu suporta chinul.
Fiindca ametea stand in picioare si pictand cu capul si umerii dati pe spate cu gatul arcuit inapoi astfel ca sa poata privi drept in sus cu bratele care-l dureau la fiecare incheietura de cat le tinea in sus cu ochii impaienjeniti din cauza vopselei care picura cu toate ca se invatase sa picteze cu ochii mijiti si sa-i inchida la fiecare trasatura de penel asa cum facea cand se apara de tandarile de marmura il puse pe Rosselli sa-i faca a patra platforma si mai inalta tocmai in varful schelelor.
Timp de 30 de zile dormi imbracat fara sa-si scoata nici macar ghetele; si cand la terminarea acestei portiuni istovit cu totul il puse pe Michi sa i le scoata iesira cu un rand de piele cu tot.
Isi tragea puterea din el insusi. - The New York TimesAgonie si extaz.
Vol.1 (488 pagini)Agonie si extaz.
Vol.2 (528 pagini)Carte recomandata deNicu AlifantissiIoana Maria Lupascuin cadrul proiectului Libris "
Oameni si carti".
Fragment:“Timp de treizeci de zile picta din zori si pana-n noapte terminand Jertfa lui Noe cele patru titanice nuduri barbatesti ce o inconjurau Sibila din Erythrea pe tron si profetul Isaia in pandantivul din partea opusa iar noaptea se intorcea acasa spre a mari la scara cartonul cu Gradina Paradisului.
Biograful american nu ocoleste nici detaliile amoroase ale vietii marelui sculptor renascentist amanuntele despre legaturile sale cu familia Medici sau relatiile uneori conflictuale cu contemporanii sai in ale artei – da Vinci Donatello Botticelli Rafael – religiei si vietii de stat – papa Iulius al II-lea papa Leon al X-lea.
Irving Stone a schitat portretul artistului suprem.
Agonie si extazeste imaginea uneia dintre cele mai uimitoare epoci ale omenirii.
Asa aflam cum s-a scolit tinarul Michelangelo cum a inceput sa lucreze in marmura cum a devenit apoi interesat de arhitectura si pictura.
Ca sa duca la bun sfirsit aceasta neobisnuita biografie Irving Stone a trait o vreme in Italia unde s-a documentat pentru a crea fundalul unei epoci infloritoare Renasterea.
Agonie si extaza dat in 1965 titlul unei ecranizari celebre in regia lui Carol Reed cu Charlton Heston si Rex Harrison in rolurile principale.
Romanul isi brodeaza povestea pe marginea vietii unui personaj celebru al artei europene: Michelangelo Buonarroti
