O POVESTE EMOȚIONANTĂ ȘI INSPIRATOARE DESPRE CURAJUL DE A-ȚI URMAPASIUNEA.
A participat la congrese și conferințe internaționaleîn SUA, Canada, Spania, Portugalia, Germania, Franța, Irlanda,Austria, Italia, Ungaria, Japonia, iar între 1995-1996 a fost bursieral Colegiului Noua Europă.
După pensionarea sa în 2018 a găsit o nouă metodă de a-șicontinua munca și pasiunea de o viață pentru biologie șiștiințe, mai întâi traducând opere ale altor cercetători șioameni de știință (Frans de Waal, Antonio Damasio,.
Pasionată încă din fragedă copilărie de manifestărilelumii naturale, a urmat cursurile Facultății de Biologie dinBucurești și apoi, după „stagiul obligatoriu în producție" înLaboratorul de Biochimie al Spitalului Colentina Boli Contagioase,actualul Spital Matei Balș (1976-1980), a activat ca cercetător laLaboratorul de Psihofarmacologie Experimentală al Institutului deGerontologie și Geriatrie „Ana Aslan" (1980-1991), înainte sădevină lector și apoi conferențiar la Departamentul de Anatomie,Fiziologie animală și Biofizică al Facultății de Biologie,Universitatea București (1991-2018).
Din 1995 a început să participe la deplasări pe teren în diferitestagii de cercetare (Papua Noua Guinee, 1995, 1998
Indonezia,1996-2006). Și mi-a dat speranță, șiîncredere, și un zâmbet nou pe buze de fiecare dată când amcitit-o și, în spiritul de recunoștință în care este scrisă,m-a făcut să murmur și eu, «Mulțumesc, Carmen!»" (LauraCâlțea) Carmen Strungaru este biolog specializat în Etologie Umană șiAnimală.
Ca cititor și editor, această carte m-a găsit și pe mine tot laminunata vârstă de 40 de ani, într-un moment în care părea cătoate drumurile cunoscute s-au închis și trebuie să trasez (dinnou) alte cărări prin necunoscut.
Dar capătul lumii este, atunci când îți urmezi pasiunea,cel mai bun loc de unde să începi. Și, deși mereu a visat căAfrica va fi locul în care pasiunea sa pentru studiereacomportamentului ființelor vii își va împlini menirea, prima saexpediție științifică o duce la capătul lumii, în Papua NouaGuinee.
La 40 de ani, «tânăr» lector în Etologie și «proaspătă»mamă a trei fete minunate, Carmen Strungaru primește, în sfârșit,șansa de a face ceea ce și-a dorit dintotdeauna: ocazia de aparticipa la o expediție antropologică.
Un volum încântător care poate seduce deopotrivă copilul caredescoperă primii melci şi bunicii care îi vor privi pesemne cu maimultă îngăduinţă." (Doru Căstăian)„ este o carte ce stă sub semnul recunoștinței (pentru șanselecare, chiar dacă pare că vin prea târziu în viață, vin, de fapt,la timpul potrivit) și al entuziasmului nestăvilit (pentru toatemanifestările fascinante ale lumii vii).
Din toate aceste motive, salut în cartea doamneiCarmen Strungaru o apariţie excepţională, prima contribuţie, dincâte ştiu, a unui etolog român la sfera literaturii hibride careadună în acelaşi loc, cu talent, emoţie şi graţie, biografia,biofilia şi biologia.
Cartea de faţă este o mică bijuterie prin caracterul ei genuin şitandru, un manifest pentru a urma calea pasiunii într-o lume tot maiobtuză, mai nişată şi mai superficială şi, nu în ultimul rând,într-o lume chestionată în chiar temeiul ei ontologic de emergenţamediilor virtuale.
De aici vine hotărârea,puterea de a înfrunta prejudecăţile şi obstacolele de orice fel,de aici vin perseverenţa şi curajul.
Ceea ce nudispare de-a lungul sinuosului şi fermecătorului drum de la melculNenumitu` la catedra universitară – via Papua Noua Guinee, desigur– este insaţiabila dorinţă de a şti şi de a fi parte dincutremurătoarea complexitate a existenţei. „ este deopotrivă povestea unei deveniri şi a unei permanenţe.
Devenirea cu aer de destin a unei fetiţe mirate şi curioase,prietenă cu melcii şi lăcustele, într-un etolog respectat şipreţuit şi, totodată, permanenţa unei minunări curioase şibiofile în faţa arhitecturii baroce a existenţei.
O POVESTE EMOȚIONANTĂ ȘI INSPIRATOARE DESPRE CURAJUL DE A-ȚI URMAPASIUNEA
