Aleea Zorilor este povestea unui copil care creste intr-un mic oras monoindustrial de la marginea unei paduri.
Aleea Zorilor este povestea inocentei de dinainte sa ni se intimple viata.” (Andrei Craciun).
Acolo (care a devenit, in trecerea timpului, atunci) ma intorc intotdeauna cind vreau sa fiu fericit.
Am umblat tot pamintul purtind Aleea Zorilor in bagajul de inima.
Toata viata am cautat sa nu-l pierd.
La orice prima adresa gasesti, desigur, un univers magic.
Aleea Zorilor a fost prima mea adresa.
O carte chemata sa umple timpul dintre doua batai ale inimii.
O carte care s-a nascut dintr-o singura respiratie, ceva mai indelungata.
Aleea Zorilor este povestea unei deveniri.„Aleea Zorilor e o carte.
Intr-o zi se va intoarce in singurul loc pe care l-a putut numi vreodata acasa, dar intre timp s-a intimplat viata si s-a naruit totul: Aleea, padurea, fabrica de armament.
Copilul acesta va deveni peste ani ziarist de presa scrisa si va colinda toata lumea.
Ne aflam pe timpul Partidului Unic, intr-o tara care nu poate fi alta decit Republica Socialista Romania, intre blocuri pitice si chemarile de sirena ale uzinei.
Orasul depinde intru totul de o fabrica de armament.
Aleea Zorilor este povestea unui copil care creste intr-un mic oras monoindustrial de la marginea unei paduri