Alexandru Lapusneanul - Costache Negruzzi (contine Lecturam si exersam) - DZC

&ldquo
Teatrul e o oglinda.
Aplicarea cunostintelor de teorie literara

 

Fiecare volum din Co.
Creativitate
5.
Literatura
4.
Sintaxa.
3.
Morfologie.
Ortografie, punctuatie si forme corecte.
Fonetica.
Vocabular
2.
Intelegerea textului.
Oh! voi sa-mi razbun pre Cantemir care ma insala, si ma facu sa pierd atata viteji!”
                                         -Sobieski si romanii

 

Veti regasi in brosura atasata lucrarii, cerinte pentru:
1.
Cu buna seama vrun cuib a talharilor acestor de moldoveni!

&mdash
La vreme de razboi, aici domnii Moldovei obicinuiesc a-si trimite averile lor, raspunse Pototki.

&mdash
Asa! Sa mergem dar sa-l luam.
Hatmanii langa dansul pazeau tacere, respectand supararea sa de care si ei se impartaseau.

&mdash
Ce castel e acesta? intreba Sobietki cand, radicand capul, zari pe sprinceana dealului, inaltandu-se trufasa dinaintea lui, cetatuia Neamtu.
Insa pe linga aceste, avea porunci imparatesti catra
hanul tatarilor Nogai, ca sa-i deie oricit ajutor de oaste va cere.
Lapusneanul mergea alaturea cu vornicul Bogdan, amindoi calari pe armasari turcesti si inarmati
din cap panain picioare”
                                  -Alexandru Lapusneanu

&ldquo
Si cum sa nu fie suparat si necajit vestitul rege? El, Sobietki, fala lesilor, eroul crestinatatii, mantuitorul Vienii, sa fie nevoit pentru a doua oara a da pas turcilor, a se trage dinaintea tatarilor si a moldovenilor, a-si privi oastea ticalosita de lipsa merindelor, horopsita de dusmanii carii il urmeaza miseleste, fara a indrazni sa-si deie piept fatis cu el, si fac prada tot ce cade, tot ce ramane pe urma; a nu intampina in drumul sau decat o fioroasa pustietate!

Cum am zis, mergea incet si ganditor.
Intrase in Moldavia, intovarasit de
septe mii spahii si de vreo trei mii oaste de strinsura. l., toate in
esc, create de diecii vistieriei, pentru ca atunci intre ei se plodea geniul, sedeau tristisi jaleau pierderea limbii, uitandu-se cu dor spre Buda sau Brasov, de unde le veneau pe tot anul calendare cu povesti la sfarsit, si din cand in cand cate o brosurainvatatoare mestesugului de a face zahar din ciocalai de cucuruzi, sau paine sicrohmala de cartofe.”
                                -Cum am invatat romaneste

&ldquo
Daca voi nu ma vreti, eu va vreu...!
Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de buzduganul lui Stefan Tomsa, care acum cirmuia
tara, dar Alexandru Lapusneanul, dupa infringerea sa in doua rinduri, de ostile Despotului, fugind la
Constantinopol, izbutise a lua osti turcesti si se inturna acum sa izgoneasca pre rapitorul Tomsa si sa-si ia
scaunul, pre care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost vindut de boieri. c.
El infrunta pe cel rau, aratandu-i toata uraciunea si degradarea naravului sau si, criticand pec el trecut, loveste si arata cu degetul pec el din fata.”

 

Fragmente din lucrare:

 

&ldquo
Pe cand uitasem ca suntem romani si ca avem si noi o limba, pe cand ne lipsea sicarti si tipografie; pe cand toata lumea se aruncase in dasii si perispomeni ca babelein catei si motani, caci la scoala publica se invata numai greceste; cand, in sfarsit, literatura romana era la darea sufletului, cativa boieri, ruginiti in romanism, neputandu-se deprinde cu frumoasele ziceri: parigorisesc, catadicsesc s.
El invie pe eroul mort si, dupa trecere de veacuri, il adduce de inflacareaza iarasi simtirea si inima privitorului.
Tot ce este in lume, in istorie, in om se prevede.