Istoria nu curge în linie dreaptă.
Pe lângă numeroasele articole publicate în revista Prospect și nu numai, este autorul unor cărți precum: Order and Chaos în the 21st Century, The Post-Modern State and the World Order și The Breaking of Nations, cu care a câștigat Premiul Orwell pentru scrieri politice..
Este membru al Consiliului European de Relații Externe și este un autor respectat în domeniul relațiilor internaționale. o relatare vie și pătrunzătoare despre crizele internaționale majore din ultimii 70 de ani și oamenii care le-au dezamorsat.“ THE SPECTATOR „Reflecțiile autorului asupra naturii și a utilizărilor puterii în arta negocierii merită întreaga atenție.“ FINANCIAL TIMES „Analiza adesea critică din această carte servește drept contrapondere perfectă la Kissinger.“ IRISH TIMES SIR ROBERT FRANCIS COOPER este diplomat britanic și european care a fost implicat în dosare diverse în Iran, Myanmar, Balcani și în probleme referitoare la securitatea europeană.
Este scrisă fluent în proză limpede și extrem de abordabilă...
Noua sa carte se bazează pe nenumărate lecturi și o atenție meticuloasă la detalii. „Robert Cooper are experiență de o viață în diplomație atât în Foreign Office, cât și la Uniunea Europeană.
Motivul fundamental pentru care toate aceste fragmente se dovedesc a fi edificatoare.
Robert Cooper asamblează cu măiestrie fragmente de istorie și nu uită aspectele esențiale. Între timp, o poveste de succes notabilă și neglijată este cea a diplomației germane.
Povestea lui este din unele puncte de vedere tipică: a dat greș în privința celor mai importante scopuri ale sale și a avut succes în modul la care nu se așteptase vreodată.
Henry Kissinger este figura centrală a lumii postbelice, dar și unul dintre marii scriitori ai diplomației.
Kennedy pentru a lua decizii și sistemul închis de la Moscova.
Punctul culminant al acestei drame a fost Criza Rachetelor cubaneze, cu contrastul său între dezbaterea deschisă pe care o folosea John F.
Cartea incisivă și elegant scrisă a lui Robert Cooper include o analiză impresionantă a oamenilor care au construit Occidentul Războiului Rece.
Din acel moment încolo, problemele umanitare au făcut parte din agenda diplomatică.
La Congresul de la Viena a fost discutată prima dată o problemă umanitară – comerțul cu sclavi.
Talleyrand era produsul ancién regime, dar a fost și primul om de stat european care a vizitat America.
Talleyrand și Congresul de la Viena din 1815 ne aduc mai aproape de prezent.
Richelieu și Mazarin au trăit într-o lume pe care cu greu ne-o putem imagina azi, dar din vremea lor putem vedea contururile Europei contemporane.
Prin urmare, aceasta nu este o istorie convențională a diplomației. În locul progresului inevitabil avem parte mai adesea de starturi false, drumuri înfundate, evenimente întâmplătoare, bune intenții înțelese greșit.
Calea evenimentelor și a ideilor nu se întinde lin de la Tucidide, prin Machiavelli spre pace perpetuă.
Este făcută de bărbați și de femei și este uneori rezultatul întâmplării.
Istoria nu curge în linie dreaptă
