„In Creanga, fiecare roman se recunoaste ca atare, cu tot ce are mai de pret al lui.
Partea a IV-a din Amintiri din copilarie va fi publicata postum, in anul 1892. .
Dupa ani de suferinta si numeroase concedii de boala, Creanga se stinge in noaptea de 31 decembrie 1889, in urma unui atac cerebral.
Vestea mortii lui Eminescu il afecteaza foarte mult.
Starea sa de sanatate se inrautateste.
In anii urmatori se implica in diverse proiecte de manuale, isi vede tiparite primele trei parti din Amintiri.
Din 1880, la sfatul bunului sau prieten Eminescu, incepe sa puna pe hartie Amintiri din copilarie.
Cu ajutorul lui ajunge in cercul Junimii si incepe sa publice constant Povesti si Povestiri in Convorbiri Literare.
In 1875, il cunoaste pe Mihai Eminescu, numit intr-o comisie de examinare a cartilor didactice din Iasi.
Ii sunt publicate cateva Povestiri si poezii.
In 1874 isi primeste inapoi postul de institutor.
In acelasi an obtine divortul, dupa ce se retrasese la „bojdeuca din Ticau , impreuna cu Tinca Vartic, alaturi de care isi va petrece intreaga viata.
In 1873 semneaza cateva articole despre care se considera ca ar aduce atingere preotimii si este destituit din cler, pierzand totodata si slujba de institutor.
Raceanu; manualul avea sa primeasca patru ani mai tarziu, alaturi de Metoda noua de scriere si cetire pentru uzul clasei I primare, avizul ministrului Titu Maiorescu pentru studierea in scoli.
Grigorescu si V.
Publica Invatatoriul copiilor – carte de cetit in clasele primare de ambele sexe cu litere, slove si buchi, cuprinzand invataturi morale si instructive, alaturi de C.
In 1871, refuza sa mai respecte cutuma si apare in biserica tuns si cu palarie.
Alcatuieste manuale scolare.
Este apoi institutor si diacon.
In 1865 absolva Scoala Normala.
Dupa un parcurs intortocheat, care include printre altele inscrierea la Facultatea de Teologie, curand abandonata, si la Scoala Normala Vasiliana de la Trei Ierarhi, al carei director era Titu Maiorescu, ocupa prin concurs, in 1864, postul de institutor la Scoala primara de la Trei Ierarhi.
Un an mai tarziu se naste unicul sau fiu, Constantin.
In 1859 se casatoreste cu Ileana Grigoriu si este hirotonisit diacon.
Dupa ce urmeaza, pe rand, cursurile scolilor din Humulesti, Brosteni si Targu-Neamt (1846–1853), apoi pe ale Scolii Catihetice din Falticeni (1854–1855), ajunge sa studieze la Seminarul de la Socola (Iasi).
Prin Creanga, romanul intra in universalitate.“ — MIRCEA VULCANESCU Nascut, dupa propria-i marturisire dintr-un fragment de biografie, la 1 martie 1837 (sau la 10 iunie 1839, dupa un inscris oficial), ION CREANGA a fost primul dintre cei opt copii ai lui Stefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulesti, Neamt, si ai sotiei sale Smaranda, nascuta Creanga.
Linistea lui, echilibrul lui intern, seninatatea in rezistenta impotriva incercarilor, gluma sunt insusirile romanului din balade si povesti.
In Creanga, fiecare se simte crescut om intreg, la statul fiintei lui adevarate.
Vorbirea lui e graiul pe care simti c-ar trebui sa-l vorbesti, simtirea lui e simtirea cea dintai care te cuprinde, inainte de a te potrivi launtric altor calapoade sufletesti. „In Creanga, fiecare roman se recunoaste ca atare, cu tot ce are mai de pret al lui
