in Arta macelaritului, Lindsey Fitzharris dezvaluie lumea socanta a chirurgiei secolului al XIX-lea si arata cum a fost transformata aceasta de progresele introduse de teoria germenilor si de antisepsie intre anii 1860 si 1875.
Arta macelaritului: Cum s-a luptat Joseph Lister sa transforme sinistra lume a medicinei victoriene este prima ei carte..
Are un doctorat in istoria stiintei, medicinei si tehnologiei de la Universitatea Oxford si a primit o bursa de cercetari postdoctorale de la Wellcome Trust.
Scrie articole pentru The Guardian si The Lancet. - Henry Marsh, autorul bestsellerului Sa nu faci rau Lindsey Fitzharris este creatoarea popularelor bloguri The Chirurgeon\'s Apprentice si Grave Matters, precum si a serialului Under the Knife de pe YouTube.
Este povestea unuia dintre titanii adevarati ai medicinei, a triumfului metodei stiintifice omenesti si a victoriei staruintei constante asupra ignorantei dogmatice. - Caitlin Doughty, autoarea bestsellerurilor Smoke Gets in Your Eyes si From Here to Eternity O relatare stralucita si captivanta a ororilor aproape inimaginabile reprezentate de chirurgie si de infectiile postoperatorii inainte ca Joseph Lister sa transforme totul cu inventia sa, antisepsia.
Va va face sa-i fiti vesnic recunoscatori lui Joseph Lister, omul care ne-a salvat de la ororile chirurgiei de dinaintea antisepsiei, dar si lui Lindsey Fitzharris, care insufleteste mirosurile, sunetele si privelistile ingrozitoare din spitalele secolului al XIX-lea.
O veti citi cu sufletul la gura si va veti cutremura uneori, dar nu veti vrea sa o lasati din mana .- Ed Yong, autorul bestsellerului Cuprind multimi Arta macelaritului este istorie medicala scrisa la modul cel mai visceral si mai viu.
Arta macelaritului este o carte impresionanta - delicios de inspaimantatoare si cum nu se poate mai captivanta.
Atentie: nu omite niciun amanunt! - Erik Larson, autorul bestsellerului Diavolul din orasul alb Cu ochi pentru detaliul istoric si urechi pentru proza vivace, Lindsey Fitzharris spune povestea spectaculoasa a unuia dintre cele mai importante momente din istoria medicinei: aparitia chirurgiei sterile.
Fitzharris ne duce in teatrele de operatii din vremuri de demult si ne arata cum descopera Lister gradual adevarata natura a ucigasului care transforma atat de multe operatii chirurgicale in executii lente.
Cu entuziasm, dr.
In aceasta carte, Lindsey Fitzharris se transforma pentru noi in Dante si ne plimba prin iadul macabru al chirurgiei secolului al XIX-lea pentru a depana povestea lui Joseph Lister, omul care a dezlegat cel mai chinuitor si mai mortal mister al medicinei.
sinistra si edificatoare, Arta macelaritului celebreaza triumful unui chirurg vizionar, ale carui eforturi de unire a medicinei cu stiinta ne-au adus in lumea moderna.
Ea ne face cunostinta cu contemporanii lui Lister - unii straluciti, altii de-a dreptul criminali - si ne poArta prin facultatile si spitalele sordide in care si-au invatat arta, prin morgile in care au studiat si prin cimitirele din care au furat cadavre.
Fitzharris face o reconstituire dramatica a traiectoriei carierei lui Lister pana in momentul in care acesta a lansat indrazneata afirmatie potrivit careia germenii sunt sursa tuturor infectiilor si ei pot fi contracarati printr-un agent antiseptic aplicat pe rani. intr-o perioada in care operatiile erau cum nu se poate mai periculoase, in arena a intrat un personaj neverosimil: un tanar chirurg, quaker si melancolic, pe nume Joseph Lister, care avea sa elucideze misterul si sa schimbe cursul istoriei.
Acesti pionieri stiau ca urmarile unei operatii erau deseori mai grave decat betesugurile pacientilor si erau nedumeriti de infectiile persistente care mentineau cu incapatanare rata mortalitatii la un nivel ridicat.
Autoarea descrie amanuntit primele teatre de operatii - deloc potrivite pentru cei mai slabi de inger - si chirurgii care, activand inainte de generalizarea anesteziei, erau apreciati pentru viteza si forta lor bruta. in Arta macelaritului, Lindsey Fitzharris dezvaluie lumea socanta a chirurgiei secolului al XIX-lea si arata cum a fost transformata aceasta de progresele introduse de teoria germenilor si de antisepsie intre anii 1860 si 1875
