Daca aceasta carte ar fi aparut cu cateva luni in urma, s-ar fi putut numi „O poveste neterminata“.
Este co-editor al....
Bucharest Observatory Centennary (2008), Istoria astronomiei romanesti, DVD (2014), Constantin Parvulescu, erou si cercetator al cerului (2015).
Entre Roumanie et France (2008), Astronomical Institute of the Romanian Academy.
Autor sau co-autor al mai multor carti: Astronomical Observatory, 75 Years of Existence (1983), Cometa Halley (1985), La drum cu Pamantul (1986), Cooperation entre astronomes roumains et francais – une longue tradition (1995), Intuneric in plina zi (1999), Mic dictionar al eclipselor (1999), Small Dictionary of Eclipses (2000), Timpul de-a lungul… timpului (2002), Dupa 122 de ani: Venus si Soarele (2004), Histoire celeste.
Editor sau co-editor al mai multor volume, printre care: Theoretical and Observational Problems Related to Solar Eclipses (1997), Advances in Solar Research at Eclipses from Ground and from Space (2000), Lecons d’astronomie (2003), 14 pasi spre Univers (2015).
A publicat peste 300 de articole stiintifice, din care mai mult de jumatate in reviste cu referate, sute de articole si comunicari de popularizare.
Magda Stavinschi este cercetator onorific al Institutului Astronomic al Academiei Romane, al carui director a fost timp de 15 ani (1990-2005); presedinte al Comisiei Astronomy Education and Development a Uniunii Astronomice Internationale (2006-2009); presedinte al grupului de lucru The Future Development of the Ground-Based Astrometry (2000-2009); presedinte al grupului de lucru Astronomy and Cultural Heritage al Societatii Europene Astronomia in Cultura – SEAC (din 2004), membra a Societatii Internationale pentru Stiinta si Religie – ISSR, a Centrului International pentru Cercetare Transdisciplinara – CIRET, a Comitetului Roman pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii, presedinte al Institutului pentru Studii Transdisciplinare in Stiinta, Spiritualitate, Societate – IT4S, Ofiter al Ordinului National de Merit (2005) al Frantei.
Dr.
Despre ce s-a intamplat dincolo de Cortina de Fier, despre cum am gasit-o pe nepoata sotiei lui, despre unde si cum si-a dat ultima suflare Nicolae Donici, am aflat abia foarte recent, descifrand, fara sa mai fi sperat vreodata, enigmele acestei vieti.
Desi septuagenar, se bucura de un renume care i-a facut pe francezi sa-i ofere contracte de cercetare pana in ultima clipa a vietii.
Traiectoria lui Donici a urmat-o pe cea a majoritatii romanilor de peste Prut: a parasit Sankt-Petersburgul in teribilul an 1917, Odesa in 1920, dupa invazia bolsevicilor, Basarabia in 1940, dupa cea mai frumoasa perioada a vietii si carierei sale, si Romania dupa 1944.
Acest adevarat recordman al observarii eclipselor nu stia ca el insusi avea sa se afle, timp indelungat, in marea eclipsa pe care a cunoscut-o istoria noastra: decenii intregi, nimeni de pe pamant romanesc nu a mai auzit de el.
Membru al unei ilustre familii basarabene, Nicolae Donici a ramas celebru prin numarul impresionant de eclipse solare pe care le-a observat, din SUA pana in Cambodgia, din Portugalia pana in Crimeea.
E vorba de povestea vietii si creatiei unuia dintre cei mai insemnati oameni de stiinta romani ai secolului XX, pierdut din memoria noastra, a tuturor, dupa emigrarea sa in Franta, in anii 1940.
Daca aceasta carte ar fi aparut cu cateva luni in urma, s-ar fi putut numi „O poveste neterminata“
