Dorin Cimpoesu si Sergiu Musteata fac constiincios o evaluare a tabloului istoric al Republicii Moldova dupa anul 1989, referindu-se cu precadere la situatia politica interna.
Sa vedem care au fost pasii facuti de Basarabia in cele doua momente istorice diferite… - Dorin Cimpoesu, Sergiu Musteata.
Ca in 1918, si de aceasta data, in Basarabia sovietica, s-a dezvoltat o miscare de redesteptare a constiintei nationale, au aparut formatiuni politice noi, precum Frontul Popular din Moldova (FPM), s-au infiintat primele publicatii libere si independente, cum ar fi &bdquo
Desteptarea”, &bdquo
Glasul Natiunii” si &bdquo
Sfatul Tarii”, s-au remarcat unele personalitati autohtone, intre care Alexandru Mosanu, Ion Hadarca, Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Dumitru Matcovschi, Vasile Nedelciuc, Nicolae Costin si multi altii.
Asadar, la ceasul aniversarii Centenarului Marii Uniri de catre romanii de pretutindeni, Basarabia se afla departe de Romania, desi este atat de aproape si, alaturi de Bucovina de Nord, Hotin si alte tinuturi romanesti instrainate, participa doar tangential la Marele Jubileu.&rdquo
Aceeasi Basarabie, devenita intre timp republica sovietica socialista unionala, in urma ocuparii prin forta de catre URSS in 1940/1944, a incercat sa foloseasca, in anii 1988-1991, noile circumstante favorabile create de criza regimului comunist si declansarea revolutiilor antitotalitare din Europa, care au dus la destraMarea sistemului comunist si a imperiului sovietic si la revenirea tarilor europene la regimurile democratice parlamentare. - Oleg Serebrian &bdquo
Natiunea romana aniverseaza, in 2018, un secol de la Marea Unire, de la acel an astral 1918 cand, prin vointa politica aliniata si consensuala a romanilor, cele trei provincii locuite de confratii nostri au revenit, rand pe rand, la matca civilizatiei romanesti, dand nastere unui trunchi viguros si durabil al poporului roman pe care se sprijinea Coroana intregita a Romaniei Mari.” &bdquo
Intrucat idealul Unirii nu exista la liderii politici actuali de la Chisinau, iar Romania nu are nici ea un proiect de tara, care sa cuprinda acest obiectiv national major, singura posibilitate credibila si realizabila de regasire cu fratii din Basarabia este integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana.
Cei doi cercetatori ne sugereaza doar ca numai decomunizarea si democratizarea Republicii Moldova pot fi pietrele de temelie ale unui viitor mai bun pentru aceasta tara si pentru locuitorii ei, aflati de trei decenii intr-o tranzitie care pare sa nu mai aiba sfarsit.
Ei nu risca sa treaca pe „terenul strain” al analizei si prognozei politice, nu fac din exces apel la „conjunctura geopolitica”, nu traseaza scenarii de viitor si nu opereaza cu „probabilitati futurologice”.
Dorin Cimpoesu si Sergiu Musteata fac constiincios o evaluare a tabloului istoric al Republicii Moldova dupa anul 1989, referindu-se cu precadere la situatia politica interna
