Bazele supervizarii clinice ofera o trecere exhaustiva in revista a literaturii de specialitate si aduce in discutie subiecte esentiale pentru formarea profesionala in diferite domenii ale sanatatii mentale: psihiatrie, psihologie clinica, consiliere psihologica si psihoterapie, care sunt asemanatoare din perspectiva activitatii de supervizare. (2007) au constatat ca supervizatii care i‑au perceput pe supervizorii lor ca folosind atat stilul atractiv, cat si pe cel sensibil interpersonal au raportat aliante de lucru mai bune - Autorii.
Spelliscy et al. (2001) au constatat ca utilizarea unui stil atractiv de supervizare (respectiv, echivalent in mare cu rolul unui consultant) a fost predictibil pentru toate cele trei scale ale aliantei de lucru (legatura, acord asupra sarcinilor si acord asupra obiectivelor), in timp ce utilizarea fie a unui stil sensibil din punct de vedere personal (respectiv, rol de consilier), fie a stilului concentratpe sarcina (respectiv, rol de profesor) a fost predictibila exclusiv pentru acordul asupra sarcinilor.
Mai mult, schimbarea in perceptia sinelui si rolului propriu nu este un eveniment unic, ci mai curand un proces care se desfasoara pe masura ce noii supervizori capata experienta - Autorii Ladany et al. A deveni supervizor implica intr‑o asemenea masura schimbari in identitate, incat sub multe aspecte aceste schimbari sunt la fel de substantiale ca si cele traite de persoana care paseste in lumea profesionala a consilierilor sau terapeutilor pentru prima data.
A scris numeroase articole despre formarea profesionala si consilierea psihologica.
Goodyear este profesor la University of Redlands si a condus peste 25 de ani programul de formare in consiliere psihologica la University of Southern California. Rodney K.
A scris numeroase articole si a sustinut ateliere pe tema supervizarii in dome‑ niul sanatatii mentale.
Bernard este profesor de consiliere la Syracuse University si are peste 25 de ani de experienta ca supervizor. Janine M.
In carte sunt abordate atat aspectele interpersonale ale relatiei de supervizare, cat si diferitele tipuri de interventie de care dispune supervizorul in supervizarea individuala, de grup sau „in direct". Prezentarea academica este insotita de aspecte practice, tipuri de intrebari si strategii care conduc la o buna desfasurare a activitatii de supervizare si ofera resurse utile atat medicilor, psihologilor si psihoterapeutilor aflati in supervizare, ca privire de ansamblu asupra domeniului, cat si supervizorului specialist, ca resurse profesionale. Autorii prezinta un model tridimensional al supervizarii ce cuprinde sarcinile supervizorului, parametrii supervizarii si nivelul de dezvoltare al supervizatului, fiecare dimensiune fiind prezentata detaliat.
Bazele supervizarii clinice ofera o trecere exhaustiva in revista a literaturii de specialitate si aduce in discutie subiecte esentiale pentru formarea profesionala in diferite domenii ale sanatatii mentale: psihiatrie, psihologie clinica, consiliere psihologica si psihoterapie, care sunt asemanatoare din perspectiva activitatii de supervizare
