Importanţa cruciadelor nu poate fi negată.
De aceea, violența pe care credem că o îndreptăm spre celălalt, poate fi, de fapt, manifestată chiar împotriva propriei persoane..
Soluțiile acestei noi cruciade, exprimate în zilele noastre sub forma jihadului, nu trebuie să uite o realitate a acestor timpuri: în Europa există o parte musulmană, cum în fiecare musulman, o parte de Europă.
A defini o identitate europeană care să nu țină cont de multiplicitatea componentelor sale este la fel de riscant ca și definirea unui musulman separat de restul lumii.
Cultura sa materială s-a impregnat cu tot felul de influențe, multe din lumea musulmană. În contextul mondializării, al globalizării, al violențelor acestui început de secol XXI, deciziile întârziate ale unor lideri europeni pot fi și produsul universalizării Europei.
Analizarea și recitirea istoriei cruciadelor poate risipi multe semne de întrebare și oferi multe lecții utile, acesta fiind scopul lucrării de față.
Istoria acestor confruntări ne descoperă, pe lângă istoria unor fapte de arme, și anumite mentalităţi, concepții despre viaţă și moarte, obiceiuri, rodul conviețuirii și disensiunilor unei lumi îndepărtate de noi, care, toate încadrate, conduc spre un proces istoric susceptibil de noi interpretări.
Nu putem vorbi despre o simplă expansiune a feudalilor apuseni în Mediterana, ci de impactul complex al întâlnirii dintre societăţile bizantină, occidentală și islamică.
Cruciada ne dezvăluie întregul mecanism de gândire al europeanului, spiritul omului medieval, universul său intim.
Prin ele, două civilizaţii și culturi diferite, occidentală și orientală, s-au întâlnit sub o formă violentă, însă acest lucru nu le-a împiedicat să se influenţeze involuntar.
Importanţa cruciadelor nu poate fi negată
