Importanta cruciadelor nu poate fi negata.
De aceea, violenta pe care credem ca o indreptam spre celalalt, poate fi, de fapt, manifestata chiar impotriva propriei persoane..
Solutiile acestei noi cruciade, exprimate in zilele noastre sub forma jihadului, nu trebuie sa uite o realitate a acestor timpuri: in Europa exista o parte musulmana, cum in fiecare musulman, o parte de Europa.
A defini o identitate europeana care sa nu tina cont de multiplicitatea componentelor sale este la fel de riscant ca si definirea unui musulman separat de restul lumii.
Cultura sa materiala s-a impregnat cu tot felul de influente, multe din lumea musulmana.
In contextul mondializarii, al globalizarii, al violentelor acestui inceput de secol XXI, deciziile intarziate ale unor lideri europeni pot fi si produsul universalizarii Europei.
Analizarea si recitirea istoriei cruciadelor poate risipi multe semne de intrebare si oferi multe lectii utile, acesta fiind scopul lucrarii de fata.
Istoria acestor confruntari ne descopera, pe langa istoria unor fapte de arme, si anumite mentalitati, conceptii despre viata si moarte, obiceiuri, rodul convietuirii si disensiunilor unei lumi indepartate de noi, care, toate incadrate, conduc spre un proces istoric susceptibil de noi interpretari.
Nu putem vorbi despre o simpla expansiune a feudalilor apuseni in Mediterana, ci de impactul complex al intalnirii dintre societatile bizantina, occidentala si islamica.
Cruciada ne dezvaluie intregul mecanism de gandire al europeanului, spiritul omului medieval, universul sau intim.
Prin ele, doua civilizatii si culturi diferite, occidentala si orientala, s-au intalnit sub o forma violenta, insa acest lucru nu le-a impiedicat sa se influenteze involuntar.
Importanta cruciadelor nu poate fi negata
