Filiz creşte într-un sat curd din Turcia.
El ilustrează abisurile dependenţei şi brutalităţii şi povesteşte viaţa unei femei în care dragostea şi violenţa nu numai că sunt nedespărţite, dar nici nu mai pot fi deosebite între ele. Romanul scriitoarei austriece KATHARINA WINKLER, Podoabe albastre, se bazează pe întâmplări adevărate.
Dar după o escaladare repetată a violenţei, Filiz reuşeşte ceea ce părea imposibil: să se elibereze de dependenţa fizică şi psihică.
La început, nu se va schimba nimic din această situaţie, nici măcar atunci când familia va emigra în Occident. Împreună cu cei trei copii rezultaţi din această căsătorie este supusă brutalităţii trupeşti şi sufleteşti din partea soţului şi a soacrei sale.
Dar odată cu căsătoria se spulberă şi visele de libertate şi autonomie: în loc de blugi, Filiz va purta o basma. În Germania.» La cincisprezece ani se căsătoreşte cu Yunus – pe ascuns şi împotriva voinţei tatălui ei.
Vom purta blugi.
La doisprezece ani se îndrăgosteşte de Yunus, care nu este cu mult mai mare decât ea şi alături de care visează să trăiască în Occident: «Cum o să trăim, Yunus?» «În blugi.
Filiz creşte într-un sat curd din Turcia
